Parohia SF. APOSTOLI Bacău

parohia Sf.Apostoli

DCIM100MEDIADJI_0018.JPG
DCIM100MEDIADJI_0019.JPG
DCIM100MEDIADJI_0020.JPG
DCIM100MEDIADJI_0021.JPG
DCIM100MEDIADJI_0022.JPG
DCIM100MEDIADJI_0023.JPG
DCIM100MEDIADJI_0024.JPG
DCIM100MEDIADJI_0025.JPG
DCIM100MEDIADJI_0026.JPG
DCIM100MEDIADJI_0027.JPG
DCIM100MEDIADJI_0028.JPG

                                                                                  Parohia  ”Sfinții Apostoli Petru și Pavel” – Bacău

                                                                                                       Str. Aleea Parcului, nr. 38

 

Biserica ”Sfinții Apostoli Petru şi Pavel” din centrul orașului Bacău constituie un important punct de atracție pentru majoritatea celor care trec prin Parcul Cancicov. ”Bisericuța din parc”, așa cum le place băcăuanilor să-i spună, împreună cu celelalte construcții mai nou înălțate formează un ansamblu ecleziastic armonios, interesant și practic.

Istoria bisericii începe în perioada interbelică, mai precis în anul 1933, când, în curtea Spitalului „Pavel și Ana Cristea”, actualul Spital Județean de Urgență Bacău, lângă parcul orașului, pe terenul donat de cei doi mari filantropi băcăuani ce au dat numele spitalului, un grup de angajați ai instituției, în frunte cu administratorul acesteia, Constantin Burchi, a pregătit întemeierea sfântului locaș.

Inițiativa de a construi această biserică aparține administratorului de atunci al spitalului, domnul Constantin Burchi, și unui Comitet de construcție din care făceau parte, între alţii, Constantin Zlotescu, primarul municipiului Bacău, doctorul Telemac Iamandi, medic primar-şef, doctorul Radu Moise, directorul spitalului, medicii Vasile Pătrăşcanu şi Mihai Eliescu, domnul Mihail Văgăunescu, fostul primar al municipiului, pensionarul Iancu Râpan şi preotul Gheorghe Bujor. Aceștia au dorit inițial construirea unei capele în care să poată fi depuse rămășițele pământești ale celor care decedau în spital.

În ziua de 5 iunie 1933, primarul municipiului Bacău, Mihail Văgăunescu, în urma unei vizite la spital, aprobă în principiu construirea capelei, dar spune că Primăria nu are fonduri pentru acest scop, crezând că toată cheltuiala trebuie să fie suportată numai de Primărie. Inițiatorii propun deschiderea unor liste de subscripție și tipărirea unor bilete-cărămizi valorice care se vor împărți persoanelor care voiau să doneze pentru ridicarea capelei. Văzând dorința acestora, domnul primar Mihail Văgăunescu aprobă pe deplin începerea lucrărilor.

În ziua de 6 iunie 1933, domnul doctor Telemac Iamandi, medic primar șef, aprobă referatul înregistrat cu nr. 180 prin care se arată necesitatea capelei, iar domnul administrator Constantin Burchi îl înaintează către Primărie pentru aprobare. Domnul primar Mihail Văgăunescu este de acord și aprobă tipărirea a cinci carnete de o mie de bilete a cinci lei și cinci carnete de o mie de bilete a zece lei, adică corespondentul a șaptezeci și cinci de mii de lei.

Darea de seamă alcătuită de domnul administrator Constantin Burchi precizează că la 15 martie 1934 se strânseseră doar 15.000 de lei.  Pentru a arăta tuturor că banii strânși își păstrează destinația, cu acceptul domnului doctor Radu Moise, directorul spitalului, se decide începerea lucrărilor, prin procesul-verbal cu nr. 1110/934. Între timp personalul spitalului a cerut să se construiască nu doar o capelă, ci o biserică în care să se poată săvârși Sfânta Liturghie, motivând că nu are posibilitatea să se ducă la alte biserici. Ca urmare a unei noi intervenții făcută la Episcopia Romanului, s-a obținut binecuvântarea pentru construirea unei biserici, fiind de acord și domnul Constantin Zlotescu, noul primar al municipiului Bacău.

Aceeași dare de seamă amintită precizează că lucrarea a fost luată în primire din punct de vedere tehnic de către domnul inginer Filip Hudiuc, iar supravegherea a revenit domnului arhitect Anghel Cortez, ambii oferind servici gratuite. Este amintit și maistrul zidar Gheorghe Sărățeanu, despre care se spune că era „un bun creștin, om silitor și conștiincios, care lucrează din zori”.

Pe lângă oamenii din formația lui, maistrul Gheorghe Sărăţean avea zi de zi la lucru, după terminarea programului, şi personalul de serviciu al spitalului. Acoperișul și bolta au fost lucrate cu multă pricepere de maistrul Anton Boca, iar instalația electrică a fost făcută, în mod gratuit, de maistrul Neculai Chihaia.

La sfârșitul lui septembrie, adică la mai puțin de patru luni de zile de la deschiderea șantierului, au fost terminate și tencuielile interioare. Ca urmare, la 1 octombrie 1934, pictorul Ioan Dumitrescu, un maestru al penelului în vogă la acea vreme, om despre care se spune că a pictat peste 200 de biserici din Bacău, Moinești, Comănești şi din satele din împrejurimile acestora, şi-a început opera, care a durat mai puțin de două luni de zile.

Catapeteasma a fost lucrată în același timp de maistrul tâmplar Crihan şi sculptorul Ioan Ghiţoiu de la Școala de Meserii din Scorțeni, iar stranele au fost realizate de maistrul tâmplar Alexandru Grigoriu.

La 20 mai 1935, biserica, realizată în regie proprie, a fost complet gata şi a costat în total 321.863 de lei. Primăria a contribuit cu suma de 50.000 lei şi a asigurat planul de construcție a bisericii, precum și supravegherea lucrărilor, adică asistența tehnică, prin inginerul Filip Hudiuc și arhitectul Anghel Cortez. A mai contribuit cu bani Fabrica ”Letea” cu 5000 de lei, Fabrica Isvoranu cu 1000 de lei, restul fiind reprezentat de banii obținuți prin cumpărarea biletelor-cărămizi (125.000 de lei) și prin donații colective (28.488 de lei, prin listele de subscripție) sau individuale (amintim 20.000 de lei din moștenirea monahului Visarion, 20.000 de lei oferiți de Constantin și Elpida Burchi, 9.835 de lei oferiți de  domnul doctor Radu Moise  sau  8000 de lei oferiți de  domnul doctor  Vasile Pătrășcanu).

O lună de zile mai târziu, biserica era dotată cu toate cele necesare: candelabre de diferite mărimi, icoane bătute în argint și aur, candele, evanghelii și diferite alte cărți bisericești, sfinte vase, chivot, strane, felinare, prapuri, etc. Toate au fost dăruite sau cumpărate de credincioși, de medici și chiar de bolnavi (printre donatori se remarcă Constantin și Elpida Burchi și doctorul  Vasile Pătrășcanu). Cel mai mare candelabru, cu 45 de lumânări, a fost dăruit de primărie, candelabru care până atunci lumina sala de ședințe a Consiliului Local Bacău.

Sâmbătă, 29 iunie 1935, în ziua hramului Sfinților Apostoli Petru și Pavel, a avut loc sfințirea noii biserici. Slujba a fost săvârșită de un sobor de preoți avându-l în frunte pe  părintele Theodor Zotta, protoiereul de Bacău, delegat de către Preasfințitul Lucian Triteanu, episcop de Roman. În actul comemorativ încheiat cu acest prilej se spune: ”Ctitorilor, tuturor binefăcătorilor şi aducătorilor de daruri și acelor ce au luat parte la sfințirea acestei sfinte biserici, Dumnezeu să le dăruiască zile bune, viață pașnică, sănătate, mântuire, întru toate bună sporire şi să-i păzească întru mulți ani, învrednicindu-i de Fericirea Cerească. Amin”.

Din acel moment bisericuța din parc a devenit funcțională, dar cu circuit închis, numai pentru bolnavii internați în spital și personalul instituției. Nefiind parohie, nu a fost numit un preot anume, slujbele fiind săvârșite prin rotație, de către preoții de la parohiile Precista, Sfântul Gheorghe sau de la alte biserici din oraș.

Au slujit aici, între alții, preoții Florin Galan, Vasile Sion, Ioan Ionescu, până în 1949, când cei de la siguranța statului l-au bănuit pe preotul Ionescu că folosește biserica în scopuri politice, altele decât cele comuniste, și au închis-o urgent.

Din 1949 și până în ianuarie 1990, adică până după Revoluție, biserica a fost transformată în tot felul de depozite, magazii de materiale, iar uneori, spun gurile rele, în tripou pentru anumiți medici din spital.

In 1990, Episcopia Romanului decide ca şi la această biserică să slujească un preot care să deservească pe cei internați în spital şi credincioșii din zona parcului Cancicov.

Aflând despre postul creat şi nefiindu-i teamă de muncă, pentru că știa în ce stare se află bisericuța din parc, preotul Dumitru Bârjovanu de la parohia Berbiceni, comuna Traian, obține transferul și binecuvântarea de a reorganiza locașul de cult.

Odată numit paroh, preotul Bârjovanu s-a apucat serios de muncă și singur sau cu ajutorul oamenilor a curățat biserica, apoi, având la bază experiența de constructor, a trecut la consolidarea ei, refăcându-i acoperișul, tencuiala, pictura, etc. Nu o dată putea fi văzut urcat pe schele și, împreună cu maistrul Costică Strugaru, adus de el de pe șantier, bătând tabla pe acoperiș sau reparând zidăria.

Prin sponsorizări şi cu ajutorul oamenilor a împrejmuit biserica cu un gard solid de fier, creând totodată o intrare separată pentru enoriași, apoi, pe baza unui plan făcut de el, a trecut la înălțarea unor obiective destul de îndrăznețe. Așa au fost construite paraclisul pentru bolnavi, clopotnița, capela mortuară și cabina de la poartă.

După pensionarea părintelui Bârjovanu, în 1997, cel care a fost desemnat să continue lucrările a fost preotul Emil Grosu, ajutat de mai tânărul său coleg, preotul Adrian Ghinea, (în perioada 2002-2003) şi de preotul Romel Zaharia (2003-2015).

Cu experiența sa de mulți ani, căpătată la unele parohii din Bârlad şi Bacău, părintele Grosu a continuat, cu aceeași pricepere şi dăruire, să gospodărească şi să înfrumusețeze sfântul lăcaș. A zidit, tot cu ajutorul enoriașilor, o casă de praznuire (1997), un lumânărar (1998), a pictat paraclisul pentru bolnavi şi a continuat restaurarea picturii din biserică. Tot dânsul  a cerut binecuvântarea P.S. Episcop Eftimie Luca de a mări spațiul sfântului lăcaș.

După aprobarea proiectului în 2005, proiect executat de d-na arhitect Viorica Novac, au început lucrările de extindere a bisericii. Construcția de extindere s-a încheiat în 2006. Biserica are o arhitectură stil moldovenesc în formă de cruce și este zidită din cărămidă.

În 2007 s-a început pictura bisericii pe partea nou-construită, de către pictorul băcăuan Iulian Scorțeanu, păstrând stilul neoclasic și tehnica în ulei a vechii picturi. În 2008 s-a executat pictura exterioară în firidele care se află de jur împrejurul bisericii.

În aceeași perioadă, sub păstorirea preotului paroh Grosu Emil, biserica a fost înfrumusețată cu obiecte de cult, catapeteasmă și strane noi din stejar. Curtea bisericii a fost împrejmuită de un gard nou zidit din piatră și pavată în stil modern.

O contribuție deosebită în realizarea acestor lucrări au avut-o epitropul Mocanu Ioan, maistrul Țigler Constantin, Strugaru Constantin și  inginerul Cernat Constantin.

 

În anul 2015, în urma pensionării părintelui Grosu, paroh al bisericii a fost numit preotul Constantin Abageru, membru al Adunării Eparhiale a Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului, venit prin transfer după o slujire de 20 de ani în Parohia Parava, Protopopiatul Sascut.

Acesta a inițiat împreună cu părintele Romel Zaharia desfășurarea unui program liturgic intens, biserica fiind deschisă zilnic credincioșilor din spital și din parohie.

Sărbătoarea hramului a transformat micul lăcaș într-un centru de rugăciune și manifestări cultural-religioase, derulate pe perioada unei săptămâni, evidențiindu-se depunerea spre închinare a Sf. Moaște ale Sf. Ap. Andrei și ale Sf. Pantelimon (aduse de la Constanța de însuși IPS Arhiepiscop Teodosie al Tomisului), desfășurarea a două conferințe, premierea elevilor olimpici la disciplina religie și săvârșirea Sfintei Liturghii de un sobor de preoți condus de IPS Ioachim, Arhiepiscop al Romanului și Bacăului.

Din punct de vedere administrativ, eforturile celor doi preoți slujitori s-au îndreptat spre eficientizarea spațiului interior al bisericii: schimbarea sistemului de iluminat, finalizarea picturii în paraclis și biserică, renovarea totală a proscomidiarului, rezidirea soleelor și adaptarea treptelor, egalizarea podelei din proscomidiar și Sfântul Altar, montarea parchetului cu accesoriile aferente. În ceea ce privește spațiul exterior s-a încercat o lărgire a acestuia prin schimbarea poziției agheasmatarului și prin delimitarea incintei de gospodăria anexă prin construirea unui gard, fapt ce a permis desfășurarea unor activități cu elevii din parohie, în timpul vacanței de vară.

Mai mult decât atât, Biserica ”Sfinții Apostoli Petru şi Pavel” găzduiește activitățile ASCOR, filiala Bacău (din mai 2016), precum și desfășurarea repetițiilor Coralei preoților din Protopopiatul Bacău (din ianuarie 2017).

 

Intocmit: Pr. paroh Abageru Constantin

Lector-corector: Pr. Dr. Cloșcă Ciprian Marius

 

Citeste si...