Ce competenţe ar trebui să aibă absolvenţii viitorului

Cele mai recente cercetări internaționale arată că aproximativ 80% din slujbele anilor 2015-2025 cer competenţe STEM (Ştiinţe, Tehnologie, Inginerie şi Matematică). Cu toate acestea, România produce tot mai puţini absolvenţi STEM, fiind pe penultimul loc în Europa la numărul de specialişti IT&C la mia de locuitori.

Țara noastră nu a reușit să își adapteze învăţământul la viitorul ce se conturează a fi dominat de tehnologie. În ultimul raport DESI (Digital Economy and Society Index (DESI), România apare pe penultimul loc în Uniunea Europeană (UE) la numărul de specialişti IT&C la mia de locuitori. Deși acest indicator a crescut constant în ultimii ani (19 faţă de media europeană de 35, în 2015), țara noastră produce tot mai puţini absolvenţi STEM (Ştiinţe, Tehnologie, Inginerie, şi Matematică). Ponderea celor care studiază sau au studiat STEM în populaţia românilor de 20-30 de ani e în scădere, de la 1,9% în 2012 la 1,7% în 2013 şi la 1,6% în 2014, contrar tendinţei în Europa, unde media UE a urcat de la 1,7% în 2012 la 1,9% în 2014, potrivit DESI. Și aceasta se întâmplă în ciuda predicțiilor instituţiilor internaţionale, care arată că aproximativ 80% din slujbele anilor 2015-2025 cer competenţe STEM.

În studiul Future of Jobs Report, publicat de World Economic Forum (WEF) în 2016, se estimează că 65% din copiii care intră în sistemul de învăţământ vor desfăşura la locul de muncă activităţi inexistente în prezent, după cum a subliniat Măriuca Talpeş, director Intuitex, la conferința organizată de Romanian Business Leaders (RBL), informează Agerpres.

Potrivit Asociaţiei Patronale a Industriei de Software şi Servicii, deficitul de candidaţi IT (tehnici) este astăzi de 40% (6 candidaţi la 10 locuri noi de muncă). Și aceasta în contextul în care Programul Internaţional de Evaluare a Elevilor (PISA), realizat de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD) în 2015, evidențiază că aproape 60% din tinerii români de 15 ani spun că, în 2030, vor să aibă altă profesie decât una tehnică.

„Copiii care intră în şcoală sunt mai bine dotaţi intelectual decât au fost adulţii români de astăzi. Studiile efectuate de echipa profesorului Dragoş Iliescu, de la Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei de la Universitatea Bucureşti, susţin manifestarea în România a „efectului Flynn” (adică o creştere constantă pe termen lung a rezultatelor la testele de inteligenţă), a subliniat Măriuca Talpeş.

Referitor la modul în care se fac evaluările în educaţie, RBL propune eliminarea notelor obţinute în timpul şcolii din calculul mediei de admitere la liceu, introducerea de standarde pentru notarea la clasă, precum şi funcţionarea învăţământului remedial la fiecare nivel, aplicat din timpul anului, pentru a diminua numărul copiilor „pierduţi pe drum de sistem”.

De asemenea, tot RBL are și o serie de propuneri privind creşterea nivelului de pregătire a profesorilor, propuneri care încep de la creşterea salariilor împreună cu stabilirea de criterii clare de performanţă, şi până la rescrierea sistemului de pregătire a viitorilor profesori (pregătire iniţială mult mai aplicată, minimum doi ani de mentorat lângă un profesor cu experienţă şi partajare permanentă a bunelor practici între profesori, la nivel naţional) sau reabilitarea meseriei de profesor în societate prin recunoaşterea publică a celor excepționali, după performanţele lor.

RBL este o comunitate din care fac parte antreprenori, manageri şi profesionişti români din diverse domenii şi are peste 170 de membri.

www.ziarullumina.ro – 5 iulie 2017

Citeste si...