De la Corint, la Vitezda

vindecarea-slabanogului-de-la-vitezda-2

Vindecarea slăbănogului de la scăldătoarea Vitezda

De la CORINT… la VITEZDA

Înaltpreasfințitul Ioachim

Pe una din coline a vechiului Corint,
Stătea și Diogene, într-un butoi, tihnit.
Din când în când, Sofistul, adesea, în amiezi,
Își părăsea butoiul, plecând hai-hui pe străzi.
C-o lumânare-n mână, el căuta molcom,
De-l întrebai ce ca̓ta, zicea grăbit: un Om!

.

Legenda nu ne spune că l-a găsit ori ba,
Dar credem că pe Fiul și el Îl căuta.
Norod ales și lumea, deși era păgână
Erau în așteptare ca cerul să-ntervină.
În geamătul sinistru al omului căzut
Se împlinise vremea când Domnul S-a născut!

.

Venirea Lui în lume creă palingeneză,
Adică tot ce-i șubred prin El se re-creează:
A vindecat bolnavii, a ajutat săracii;
A înviat chiar morții, a înflorat copacii;
A refăcut din tină și ochii unui orb;
A reînviat lumea prin forța lui de Verb.

.

Din dragoste paternă și fără echivoc,
Deși murim, El naște prin apă și prin foc.
Tot omul care crede în El, ca Dumnezeu,
Dorește să ajungă în paradisul Său.
La Vitezda văzut-a străvechiul slăbănog,
Ce zeci de ani, săracul, stătea ca un milog.

.

La fel ca și Sofistul, el aștepta să vină
Un om, ca să-l ajute s-ajungă în piscină.
Acel Om se prezintă. Era Iisus Hristos
Și delicat întreabă: Vei fi azi sănătos?
-N-am om, zise bolnavul, și-apoi oftă din greu!
-N-ai om, nu-i grav, sărmane, dar ai pe Dumnezeu!

.

Bolnavul sesizase întru credința lui,
Că cel ce-L întrebase e Fiul Omului
Atunci Iisus îi zice, văzând credința sa:
Ia-ți patul tău și umblă și mergi la casa ta!
Cuvântul ce-l zidise acum l-a vindecat.
Cânta mergând spre casă: Hristos a înviat!

.

Citeste si...