Parohia SIRET

DCIM100MEDIADJI_0076.JPG
DCIM100MEDIADJI_0077.JPG
DCIM100MEDIADJI_0078.JPG
DCIM100MEDIADJI_0079.JPG
DCIM100MEDIADJI_0080.JPG
DCIM100MEDIADJI_0081.JPG
DCIM100MEDIADJI_0082.JPG

 

                                           Parohia ,, Sf. Arhangheli Mihail si Gavril” – Siret, Com. Letea Veche, Jud. Bacau

 

 

 

 

Introducere

 

Începuturile existenţei unei comunităţi locale,în parohia Siretu, se pierd în negura timpului. Dacă stăm să reflectăm la rămăşiţele şi începuturile istoriei acestui loc, vom avea posibilitatea să descoperim cât de mare ne este şansa dată de a fi posesori ai unor valori inestimabile : credinţa şi neamul. Câte au fost, au trecut dar au rămas urmele faptelor străbunilor noştri care încă mai dăinuie în sufletele noastre. Dintotdeauna, omul, ştiind că este o fiinţă efemeră, s-a străduit să lase în urmă lucrări care să-i reflecte fiinţa şi să-i înveşnicească crezul. De aceea, mulţi români, indiferent de starea socială, au lăsat în urmă biserici frumoase spre rugăciune neîncetată şi spre pomenirea numelor lor. Între aceşti ctitori de sfinţenie se numără mulţi creştini din satul Fundul lui Bogdan, actual Siretu, ce au înfiinţat, au înfrumuseţat şi au transmis pe mai departe sfânta datină creştină. Credincioşii parohiei erau români ortodocşi în totalitate. Astazi, cu foarte mici excepţii, sunt la fel.

 

  1. Istoricul comunităţii parohiale

 

Parohia ,,Sfinţii Voievozi”, Sat. Siretu, Com. Letea Veche aparţine protopopiatului Bacău, Arhiepiscopia Romanului şi Bacăului. Ea a fost filia parohiei Ruşi – Ciutea până în anul 2008, luna august. De atunci ea a devenit parohie distinctă având biserică şi cimitir propriu. Parohia noastră face parte din Comuna Letea Veche, așezată în partea de est a județului, imediat la est de municipiul Bacău, pe malul drept al Siretului și pe cel stâng al Bistriței, la confluența între cele două râuri. După cum spun bătrânii, satul Letea-Veche a luat ființă cam prin 1870, când în depresiunea dintre râurile Siret și Bistrița au venit cu oile la iernat niște ciobani din localitatea Letca-Veche din Ardeal (actual jud. Covasna) s-au stabilit cu timpul aici și și-au întemeiat familii. Această așezare a luat denumirea de Letea-Veche, denumire asemănătoare cu cea din Ardeal[1]. Ceea ce trebuie să spunem este faptul că, deşi comuna este atestată documentar la anul precizat, comunitatea din satul nostru este mult mai veche având în vedere anul 1830, când satul Ruşi-Ciutea avea primărie proprie. Despre întemeierea acestui sat există o legendă. Se spune că Bogdan, fiul lui Ștefan cel Mare, plecat fiind la o vânătoare, s-a rătăcit în desișul luncii de la vărsarea Bistriței în Siret. De atunci acest loc a căpătat denumirea de Fundu lui Bogdan, denumire ce s-a păstrat până în 1969, când satul a primit denumirea de Siretu. Părintele Constantin Nicolau, ce a păstorit o vreme de treizeci de ani aici, ne spune că interesându-se printre bătrânii satului, de unde vine acest nume, a aflat că aici, unde se uneşte apa Bistriţei cu Siretul, se înfundau moşiile pe care domnitorul Bogdan, fiul lui Stefan cel Mare, le dăduse ca zestre unor biserici[2]. Așezarea geografică și relieful comunei noastre conferă o priveliște deosebită și constituie o zonă favorabilă pentru productia de cereale, legume, fructe, viță de vie, dar și un sector zootehnic de creștere a animalelor si păsărilor. Priveliştea este cu atât mai încântătoare cu cât satul Siretu este aşezat pe malul Siretului. În capăt, râul Siret se uneşte cu râul Bistriţa. Păsările sălbatice şi vegetaţia specifică întregesc tabloul acesta mirific de natură. Majoritatea locuitorilori au preocupări diferite, de la țăran agricultor, până la profesori, ingineri şi altele. Mulţi dintre ei au lucrat la fabrica de hârtie Letea, numită mai înainte Steaua Roşie, precum şi la alte şantiere din oraş.

 

  1. Istoricul bisericii parohiale

 

Biserica ,,Sfinţii Voievozi” a fost construită în anul 1886 pe locul unde nu a mai fost altă biserică. Trebuie spus faptul că, înainte de acest an, avem existenţa unui cimitir lângă biserică, originile sale mergând până la anul 1800. Acest lucru m-a determinat să mă interesez, ca preot slujitor aici din anul 2008, dacă nu cumva a existat aici o biserică mai veche. Întrebând bătrânii satului am aflat că undeva în mijlocul cimitirului, acum acoperit de placă de beton, ar fi existat urmele altarului unei vechi bisericuţe din bârne şi lut. Biserica actuală este construită din cărămidă, pe temelie de piatră, în formă de corabie, pe o suprafaţă de 190 metri pătraţi. Este învelită cu tablă. Construcţia a fost realizată din contribuţiile satenilor, care au dorit pentru satul lor o biserică, unde să le fie împlinite rânduielile creştine, în stil moldovenesc. Clopotniţa se află în turnul bisericii, la intrare. În anul 1940, suferind mari avarii din cauza cutremurului, i s-au făcut reparaţiile necesare cu bani daţi de la Prefectura de atunci şi contribuţii de la enoriaşi.

Pictura a fost restaurată între anii 1973 – 1976 în tehnică ulei. Ea ne impresionează prin culori vii ce ne fascinează de la intrare până la ieşire.

Sfânta biserică a intrat într-un proces de restaurare în vara anului 2013, lucrări desfăşurate sub coordonarea preotului Gunea Ciprian-Mihai, un aport deosebit având cântăreţul bisericii, Chitic Daniel. Astfel, biserica a fost decapată până la cărămidă şi tencuită din nou. Au fost confecţionate două cruci de inox în locul celor vechi iar tabla veche a fost acoperită de una nouă, tip lindab. De asemenea, s-a adăugat un şir de icoane în format medalion pe exteriorul bisericii şi altele. În interior s-a montat centrală termică şi s-a început confecţionarea noului mobilier bisericesc.

Catapeteasma este din lemn de tei, culorile predominante picturii fiind roşu şi albastru, pe alocuri verde smarald. A fost executată în anul 1894, necunoscându-i-se autorul. Priveliştea ei te imbie la rugăciune şi linişte sufletească. Ramele icoanelor sunt sculptate şi spoite cu aur.

Biserica nu deţine obiecte de valoare de Patrimoniu Naţional şi nici obiecte confecţionate din metale preţioase : aur, argint şi platină. În incinta curţii parohiale a fost construită o casă praznicală şi o capelă mortuară. Cu binecuvântarea Preasfinţitului Ioachim Băcăuanul şi sub coordonarea preotului  nou, Gunea Ciprian, ele au fost executate în perioada 2009 – 2010. În data de 20 februarie s-a sfinţit aşezământul social închinat sfinţilor ,,Împăraţi Constantin şi Elena” de către Preasfinţitul Părinte Ioachim Băcăuanul. Menţionez că în ziua sfinţirii a fost prezent şi părintele Teofil Lefter, stareţul mănăstirii Pângăraţi, originar din satul Siret, acum trecut la Domnul.

Biserica ,,Sfinţii Voievozi” a fost sfinţită, conform actului de sfinţire, în data de 16 martie 1886, în a treia duminică din Postul Mare de către vrednicul de pomenire Valerian Ştefănescu, fratele ilustrului cărturar episcop al Romanului, Melchisedek Ştefănescu, Iată textul original al actului de sfințire:

,,În zilele Iubitorului de Christos domnitorului nostru Carol I, Regele României şi a iubitoarei de Christos soţiei Sale Doamnei Elisabeta Regina, în anul (al cincilea al) proclamării Regatului României şi (al  optălea) al Domniei Majestăţilor lor, fiind Episcop al Eparhiei de Roman, Prea Sânţitul D. D. Melchisedek . S’a sânţit această biserică cu hramul Sânţilor Voievozi Mihail şi Gavriil, din satul Fundul lui Bogdan – Ruşi, judeţul Bacău, de către Prea Sânţitul Valerian Ştefănescu.  S-au făcut aceasta cu charul şi conlucrarea Prea Sântului şi de viaţă dătătoriului Duch, astăzi 16 Martie, anul una mie optsute optezeci şi şase (1886), fiind aceasta în Duminica a III-a din Sf. şi Marele Post.

Deci spre ştiinţă s-a făcut această însemnare.

Ar. (hiereu). Valerian  ”[3].

De aici mai aflăm şi numele preotului slujitor de atunci, Constantin Ştefan, precum şi a unor ostenitori ai sfintei biserici : Postolachi Iancu, Vasile Stan, Dinu Mitrea, Gheorghe Ungureanu, Ion Bocu, Alexandru Pantelemon, Alexandru Ciobu, Neculai Stan, Vasile Crim, Ion Zet Andrei(eş), Dimitrie Bucă, Gheorghe Ianculescu, Condurachi Preda, Gheorghe Şentea, Dimitriu Popescu. La cei adormiţi : Ion Ghiuşcă, Vasile Buture şi Andrei Sentea, Preotul Ştefan, Maria Presvitera, Maria Presvitera. Pentru întărirea evlaviei noastre, a celor de astăzi, urmaşi ai străbunilor, socotesc de cuviinţă să amintesc şi de preotul protoiereu al vremii, participant la sfinţire, Theodor Athanasiu, următorul episcop al Romanului, după Melchisedec Ştefănescu. După călugărie, Theodor Atanasiu a primit numele de Teodor.

Socot necesar să adaug şi generaţiile de preoţi care au slujit în aceasta parohie:

  • Preot Constantin Ştefan
  • Preot Ioan Crim (1886)
  • Preot Constantin Nicolau (1943 – 1973)
  • Preot Vlad Ungureanu (1973 – 1976)
  • Preot Constantin Ungureanu (1976 – 1993)
  • Preot Vasile Şova (1993 – 2005)
  • Preot Ion Ghioc (2005 – august 2008)
  • Preot Gunea Ciprian-Mihai (august 2008 – august 2015)
  • Preot Zaharia Constantin (2015 – prezent)

 

C.

Cimitirul parohial, situat în partea de nord a bisericii, adăposteşte osemintele străbunilor de mai bine de o sută de ani. A fost împroprietărit în anul 1864 însă vatra este mult mai veche. Dovadă a acestui fapt stă un mormânt, datat cu anul 1811, ce are încastrată o fotografie de epocă în ceramică ce ilustrează o familie de ţărani răzeşi.

 

E.

Parohia noastră are un număr restrans de familii, între acestea numărându-se şi foarte multe personae văduve. Cu toate acestea, în parohia noastră s-au derulat, şi încă se mai desfăşoară, activităţi pastorale, educaţionale şi filantropice. În acest sens amintesc faptul că de când sunt numit preot aici am participat, împreună cu copiii parohiei, la proiectul catehetic : ,, Hristos împărtăşit copiilor”, unde au plecat în tabăra de vară un număr de patru copii. Pentru persoanele adulte am desfăşurat programul catehetic ,, The Way” (Calea mântuirii). Periodic, organizăm întâlniri unde sunt dezbătute probleme actuale ce ţin de învăţătura de credinţă. În fiecare an, de Sfintele sărbători de Paşti sau Crăciun, oferim câte un dar copiilor care ne sunt alături. În anul 2013, de ziua Floriilor, am avut un moment foarte frumos în sfânta biserică, unde un număr de treizeci de copii s-au bucurat de darurile primate.

 

 

BIBLIOGRAFIE

 

[1] http://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Letea_Veche,_Bac%C4%83u.

2 Dosar nr. 31 cuprinzând inventarierea bunurilor de valoare istorică, artistică şi documentară a bisericii filiale ,,Sf. Arhangheli”, 1968, pp. 1-3.

3 Act de sfinţire, 1866.

 

  1. SFINŢIRE

 

 

 

 

 

 

 

 

  1. VIZITĂ ARHIEREASCĂ

 

 

 

 

  1. FLORII

 

 

 

 

 

[1] http://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Letea_Veche,_Bac%C4%83u.

[2] Dosar nr. 31 cuprinzând inventarierea bunurilor de valoare istorică artistică şi documentară a bisericii filiale ,,Sf. Arhangheli”, 1968.

[3] Act de sfinţire, 1866.

Citeste si...