Act Sinodal Comemorativ la împlinirea a 300 de ani de la martiriul Sfinţilor Brâncoveni

19677_p18vfk074i1p3c7cmm7v1dsnu77a

Act Sinodal Comemorativ

al Bisericii Ortodoxe Autocefale Române,

la împlinirea a 300 de ani de la martiriul Sfinţilor Brâncoveni

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române,

Preaiubitului cler, cuviosului cin monahal şi dreptcredincioşilor creştini din cuprinsul Patriarhiei Române,

Har, milă şi pace de la Dumnezeu, iar de la Noi, arhiereşti binecuvântări!

     Istoria l-a înscris pe voievodul martir Constantin Brâncoveanu în rândul marilor domnitori ai neamului nostru, iar Biserica l-a trecut în rândurile sfinţilor martiri, apărători ai credinţei creştine şi ctitori de locaşuri sfinte, alături de cei patru fii ai săi, Constantin, Ştefan, Radu, Matei şi de sfetnicul Ianache (Văcărescu), aceştia fiind canonizaţi de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în data de 20 iunie 1992, cu data de pomenire în 16 august, şi proclamați solemn ca sfinţi prin Tomosul Sinodal de Canonizare, citit în data de 15 august 1992, în Biserica Sfântul Gheorghe-Nou din Bucureşti, ctitorie brâncovenească în care se află mormântul domnitorului.

     Pentru evocarea moştenirii spirituale şi culturale brâncoveneşti şi evidenţierea modelului Sfinţilor Brâncoveni de iubire jertfelnică şi statornică faţă de Biserică şi de poporul român, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în şedinţa sa de lucru din 29 octombrie 2012, a proclamat anul 2014 ca fiind „Anul comemorativ al Sfinţilor Martiri Brâncoveni”, deoarece se împlinesc 300 de ani (15 august 1714-15 august 2014) de la martiriul Sfinţilor Brâncoveni.

     Format într-un mediu cărturăresc şi având conştiinţa unităţii de neam, Sfântul Constantin Brâncoveanu a fost un domnitor învăţat şi un promotor al educaţiei şi al culturii. El a reorganizat Academia Domnească (1694) din Mănăstirea Sfântul Sava, precursoare a Universităţii din Bucureşti (1864), şi, tot prin grija sa, au fost organizate şcoli cu predare în limbile română şi slavonă, în incinta Mănăstirilor Sfântul Gheorghe Vechi şi Colţea din Bucureşti, precum şi la Mănăstirea Sâmbăta de Sus din Ţara Făgăraşului. Promotor al culturii, el s-a îngrijit ca, în unele mănăstiri, mai ales în ctitoriile sale, să fie organizate biblioteci, care au devenit renumite şi datorită cărţilor provenite din marile centre culturale ale Europei apusene.

     Sfântul Voievod Constantin Brâncoveanu a încurajat şi a sprijinit tipărirea lucrărilor de cultură teologică şi laică. Domnia lui a început cu apariţia Bibliei de la Bucureşti, în anul 1688, iar apoi, pentru a continua lucrarea de promovare a limbii şi culturii creştine româneşti, el a încredinţat coordonarea tipografiei domneşti din Bucureşti monahului georgian Antim, viitorul mitropolit Antim Ivireanul al Ţării Româneşti (1708-1716). Astfel, prin dezvoltarea culturală intensă în diferite direcţii, oraşul Bucureşti a devenit un centru spiritual şi cultural semnificativ în sud-estul Europei, iar domnitorul Ţării Româneşti un susţinător al culturii în întreg spaţiul românesc.

     Iubitor de Hristos şi de Biserică, Sfântul Voievod Constantin Brâncoveanu a fost un mare ctitor de mănăstiri şi biserici, ridicând din temelie unele noi şi restaurând sau înzestrând altele mai vechi. În acest sens, sunt emblematice Mănăstirea Hurezi din Ţara Românească şi Mănăstirea Sâmbăta de Sus din Transilvania. De asemenea, amintim Biserica Sfântul Gheorghe-Nou din Bucureşti şi Biserica Sfântul Gheorghe de la Mogoşoaia, precum şi bisericile sale de la Făgăraș şi Ocna Sibiului, construite pentru a întări Ortodoxia din Transilvania.

     Voievodul martir Constantin Brâncoveanu a sprijinit cu multă generozitate întreaga Ortodoxie care se afla sub stăpânirea otomană, şi anume, a tipărit cărţi în limbile română, greacă şi slavonă şi a sprijinit pe creștinii ortodocși din Georgia să aibă propria lor tipografie. Pentru prima dată în istorie a tipărit o carte de cult în limba arabă, „Liturghierul greco-arab” la tipografia de la Mănăstirea Snagov, în anul 1701, cu ajutorul stareţului Antim Ivireanul. A ajutat, financiar şi material, Patriarhiile din Constantinopol, Alexandria, Antiohia, Ierusalim, Biserica Georgiei, precum şi multe mănăstiri din Muntele Athos, construind sau reparând biserici şi paraclise în cuprinsul acestora. Astfel, el a arătat multă dărnicie, evlavie şi demnitate, rămânând o pildă vie pentru domnitorii creştini şi pentru susţinătorii culturii creştine.

     Sfântul Voievod Constantin Brâncoveanu a avut 11 copii (4 fii şi 7 fiice), fiind un părinte harnic, înţelept şi generos care, împreună cu soţia sa, Doamna Maria Brâncoveanu, femeie curajoasă, evlavioasă şi iubitoare de Biserică şi Neam, reprezintă un model demn de urmat pentru familia creştină, pentru educaţia creştină a copiilor, pentru multa statornicie în mărturisirea dreptei credinţe şi promovarea valorilor culturii creştine.

     Cinstirea memoriei Sfântului Voievod Martir Constantin Brâncoveanu este o datorie de conştiinţă a întregului popor român. De aceea, şi Guvernul României, prin hotărârea nr. 1167/2013, a declarat anul 2014, ca fiind „Anul Brâncoveanu”. În acest context, mai multe evenimente majore au marcat, anul acesta, caracterul liturgic-misionar al cinstirii memoriei Sfântului Constantin Brâncoveanu:

     1. Deshumarea moaştelor Sfântului Constantin Brâncoveanu, în ziua de 13 mai 2014, şi cinstirea lor prin așezarea într-o raclă de argint aurit, după ce, multă vreme, acestea au fost tăinuite, în Biserica „Sfântul Gheorghe-Nou” din Bucureşti, încă din anul 1720, când au fost aduse aici de Doamna Maria Brâncoveanu;

     2. Organizarea, în ziua de 21 mai 2014, a procesiunii-pelerinaj cu moaştele Sfântului Constantin Brâncoveanu, de la Catedrala Patriarhală la Biserica „Sfântul Gheorghe-Nou”, ca o reconstituire, după 80 de ani, a procesiunii-comemorare din anul 1934, la împlinirea a 220 de ani de la moartea sa, desfăşurată în prezenţa Regelui, a Patriarhului României şi a unui mare număr de ierarhi, preoţi, monahi, monahii şi credincioşi, cu semnificativa deosebire că, în acest an, 2014, Domnitorul a fost cinstit nu printr-un parastas, ci prin venerarea sfintelor sale moaşte, ca Sfânt rugător în Ceruri împreună cu ceilalţi Sfinţi Brâncoveni;

     3. Sfințirea noii picturi şi binecuvântarea amplelor lucrări la Biserica Sfântul Gheorghe-Nou din Bucureşti, îmbrăcată acum într-un veşmânt nou, pentru a cinsti mai mult prezenţa aici a moaştelor Sfântului Voievod Martir;

     4. Coliturghisirea ierarhilor Sfântului nostru Sinod şi a reprezentanţilor Bisericilor Ortodoxe surori prezenţi aici, astăzi, 16 august 2014, în însăşi ziua pomenirii Sfinţilor Martiri Brâncoveni;

     5. Continuarea procesiunii-pelerinaj cu moaştele Sfântului Constantin Brâncoveanu la cele mai importante biserici ctitorite de el în Ţara Românească şi în Transilvania, până la sfârşitul acestui An Comemorativ, pentru a întări comuniunea românilor în rugăciune şi demnitate, deoarece de la Sfinţii Martiri Brâncoveni învăţăm nu numai credinţa şi evlavia, ci şi demnitatea de a rămâne creştini mărturisitori până la moarte.

     În plan cultural şi academic, au fost organizate  numeroase conferinţe, congrese, simpozioane şi concursuri tematice, atât de către Biserică, în ţară şi străinătate, cât şi de Academia Română şi alte instituţii publice, cu sprijinul autorităţilor de stat centrale şi locale. Pe parcursul acestui An Comemorativ, au fost publicate mai multe studii, monografii, albume şi lucrări ştiinţifice la editurile Patriarhiei Române, la editurile eparhiilor şi la alte edituri.

     Sfântul Constantin Brâncoveanu a fost un statornic mărturisitor al credinţei creştine ortodoxe, prin jertfa sa martirică, şi un susţinător al culturii şi al artei româneşti. Profunzimea sintezei brâncoveneşti dintre credinţă şi cultură, dintre valorile artistice din Răsărit şi cele din Apus, s-a dezvoltat creativ într-un stil artistic distinct în istoria civilizaţiei româneşti şi europene, cunoscut sub numele de stilul brâncovenesc.

     În toată viaţa şi activitatea sa, Sfântul Domnitor Martir Constantin Brâncoveanu a urmat modelul Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, de la care a învăţat să păstreze credinţa în Hristos, să construiască biserici şi mănăstiri, să dezvolte opera socială şi culturală creştină în societate, să fie un adevărat conducător de stat, înţelept şi echilibrat, apărând viaţa şi valorile poporului pe care-l conduce.

    Comemorarea solemnă a Sfinţilor Martiri Brâncoveni de către Patriarhia Română, cu participarea reprezentanţilor Patriarhiei Ecumenice, Patriarhiilor Alexandriei, Antiohiei, Ierusalimului şi Georgiei, pe care Sfântul Voievod Constantin Brâncoveanu le-a preţuit şi le-a ajutat, culminează cu această Sfântă Liturghie săvârşită în duh de comuniune fraternă între Bisericile noastre surori, astăzi, sâmbătă, 16 august 2014, în ziua pomenirii Sfinţilor Brâncoveni. Acest moment sfânt şi solemn ne cheamă să fim mărturisitori ai credinţei creştine, ctitori de locaşuri sfinte şi de cultură creştină, ne îndeamnă să cultivăm într-ajutorarea frăţească şi să fim darnici, având în suflet iubire jertfelnică, smerită şi milostivă.

     Exemplul vieţii Sfântului Constantin Brâncoveanu închinată lui Hristos Domnul până la moarte martirică şi rugăciunile înălţate înaintea Tronului Preasfintei Treimi, de către Sfinţii Martiri Brâncoveni, constituie un izvor permanent de lumină şi înnoire pentru viaţa creştină de astăzi.

     Ne rugăm Preasfintei Treimi să ne dăruiască tuturor credinţă puternică, dragoste faţă de Biserică şi popor, dar mai ales să învăţăm, din pilda Sfinţilor Martiri Brâncoveni, că iubirea izvorâtă din credinţa în Iisus Hristos Cel Răstignit şi Înviat este mai mare decât teama de moarte, pentru că Hristos Însuşi dăruieşte martirilor cununi cereşti de biruinţă, potrivit făgăduinţei Fii credincios până la moarte şi îţi voi da cununa vieţii (Apocalipsa 2, 10).

     Şi astfel, cu un cuget şi cu o inimă, împreună să preamărim pe Tatăl, pe Fiul şi pe Sfântul Duh, Treimea cea deofiinţă şi nedespărţită, şi să zicem: „Minunat este Dumnezeu întru sfinţii Lui” (Psalmul 67, 36). Amin!

     PREŞEDINTELE SFÂNTULUI SINOD AL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE

     † D A N I E L

     ARHIEPISCOPUL BUCUREŞTILOR,

     MITROPOLITUL MUNTENIEI ŞI DOBROGEI, LOCŢIITORUL TRONULUI CEZAREEI CAPADOCIEI ŞI

     PATRIARHUL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE

Grigorie                                                                

Arhiepiscopul Thyatirelor şi Marii Britanii

Patriarhia Ecumenică   

Serafim

Mitropolit de Zimbabwe şi Angola

Patriarhia Alexandriei

Ignatie

Mitropolitul Antiohian al Franţei,

al Europei Occidentale şi Meridionale

Patriarhia Antiohiei             

Nectarie

Arhiepiscop de Anthidona şi

Epitrop al Patriarhiei Ierusalimului la Constantinopol

Patriarhia Ierusalimului    

             

Theodor

Mitropolit de Akhaltsikhe şi Tao-Klardjeti

Patriarhia Georgiei

† Teofan, 

Arhiepiscopul Iaşilor şi

Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei

† Laurenţiu, 

Arhiepiscopul Sibiului şi

Mitropolitul Ardealului

† Andrei, 

Arhiepiscopul Vadului, Feleacului şi Clujului şi

Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului

† Irineu, 

Arhiepiscopul Craiovei şi

Mitropolitul Olteniei

† Nicolae, 

Arhiepiscopul Timişoarei şi

Mitropolitul Banatului

† Petru, 

Arhiepiscopul Chişinăului,

Mitropolitul Basarabiei şi Exarh al Plaiurilor

† Iosif, 

Arhiepiscopul Ortodox Român al Europei Occidentale şi

Mitropolitul Ortodox Român al Europei Occidentale şi Meridionale

† Serafim, 

Arhiepiscopul Ortodox Român al Germaniei, Austriei şi Luxemburgului şi

Mitropolitul Ortodox Român al Germaniei, Europei Centrale şi de Nord

† Nifon, 

Mitropolit onorific,

Arhiepiscopul Târgoviştei şi Exarh Patriarhal

† Teodosie, 

Arhiepiscopul Tomisului

† Pimen, 

Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor

† Irineu, 

Arhiepiscopul Alba Iuliei

† Varsanufie, 

Arhiepiscopul Râmnicului

† Eftimie, 

Arhiepiscopul Romanului şi Bacăului

† Ciprian, 

Arhiepiscopul Buzăului şi Vrancei

† Calinic, 

Arhiepiscopul Argeşului şi Muscelului

† Casian, 

Arhiepiscopul Dunării de Jos

† Timotei, 

Arhiepiscopul Aradului

† Nicolae, 

Arhiepiscopul Ortodox Român al celor două Americi

†Justinian, 

Arhiepiscop onorific,

Episcopul Ortodox Român al Maramureşului şi Sătmarului

† Ioan, 

Arhiepiscop onorific,

Episcopul Covasnei şi Harghitei

† Corneliu, 

Episcopul Huşilor

† Lucian, 

Episcopul Caransebeşului

† Sofronie, 

Episcopul Ortodox Român al Oradiei

† Nicodim, 

Episcopul Severinului şi Strehaiei

† Vincenţiu, 

Episcopul Sloboziei şi Călăraşilor

† Galaction, 

Episcopul Alexandriei şi Teleormanului

† Ambrozie, 

Episcopul Giurgiului

† Sebastian, 

Episcopul Slatinei şi Romanaţilor

† Visarion, 

Episcopul Tulcii

† Petroniu, 

Episcopul Sălajului

† Gurie, 

Episcopul Devei şi Hunedoarei

† Daniil, 

Episcop-locţiitor (administrator) al Episcopiei Daciei Felix

† Siluan, 

Episcopul Ortodox Român al Ungariei

† Mihail                                                                                                       

Episcopul Ortodox Român al            Australiei şi Noii Zeelande

† Siluan,

Episcopul Ortodox Român al Italiei

† Timotei, 

Episcopul Ortodox Român al Spaniei şi Portugaliei

† Macarie, 

Episcopul Ortodox Român al Europei de Nord

† Varlaam Ploieşteanul,

Episcop-vicar patriarhal

† Ieronim Sinaitul

Episcop-vicar patriarhal

† Calinic Botoşăneanul,

Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iaşilor

† Andrei Făgărăşeanul,

Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sibiului

† Vasile Someşeanul,

Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului

† Paisie Lugojeanul, 

Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Timişoarei

Antonie de Orhei

Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Chişinăului

† Marc Nemţeanul,

Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Europei Occidentale

† Sofian Braşoveanul,

Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Germaniei, Austriei şi Luxemburgului

† Emilian Lovişteanul,

Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Râmnicului

† Ioachim Băcăuanul,

Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Romanului şi Bacăului

† Ioan Casian de Vicina,

Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a celor două Americi

† Iustin Sigheteanul,

Arhiereu-vicar al Episcopiei Ortodoxe Române a Maramureşului şi Sătmarului

† Ignatie Mureşeanul,

Arhiereu-vicar al Episcopiei Ortodoxe Române a Spaniei şi Portugliei

***

Act Sinodal comemorativ nr. 3/2014, făcut public astăzi, 16 august 2014, în Biserica „Sfântul Gheorghe-Nou” din Bucureşti, în ziua pomenirii Sfinţilor Martiri Brâncoveni: Constantin Vodă cu cei patru fii ai săi, Constantin Ştefan Radu, Matei, şi sfetnicul Ianache.

Citeste si...