De ce poartă Catedrala Naţională numele de Catedrala Mântuirii Neamului?

Începând cu anul centenarului Marii Uniri de la 1918, românii de pretutindeni vor avea ocazia să aducă omagiu eroilor neamului în Catedrala Națională din București care va fi sfinţită de Patriarhul României în luna noiembrie a anului 2018. Lăcașul de cult va avea hramul principal sărbătoarea Înălțării Domnului, ziua în care sunt cinstiţi eroii români din toate timpurile și locurile.

După Marea Unire, demersul pentru înălţarea unei Catedrale în Capitala ţării, drept recunoştinţă adusă Bunului Dumnezeu pentru înfăptuirea României întregite, a aparţinut Patriarhului Miron Cristea încă din vremea când era Mitropolit Primat. Denumirea aceasta de „Catedrală a Mântuirii Neamului” a fost folosită încă din perioada respectivă. Astfel, imediat după instalarea lui Miron Cristea în scaunul patriarhal acesta a mers în audienţă la Regele Ferdinand şi l-a rugat „să dăm curs liber pregătirilor pentru Biserica Mântuirii Neamului”[1].

De asemenea, în hrisovul regal adresat de regele Ferdinand Sfântului Sinod, în 10 mai 1920, acesta vesteşte hotărârea de a ridica în Bucureşti o biserică monumentală în amintirea victoriei armatelor române în războiul de întregire. Interesant este faptul că atunci când se referă la acest edificiu spune:

Această cântare (cu noi este Dumnezeu – n.r.) trebuie să răsune în Biserica Mântuirii pe care suntem datori să o ridicăm în Capitala tuturor românilor, ca semn de mulţumire pentru ajutorul Celui Preaînalt şi ca simbol al unităţii sufleteşti a întregului neam şi veşnică pomenire celor răposaţi pentru înfăptuirea României întregite. [2]


Patriarhul Daniel îndeamnă la comemorarea eroilor neamului


În cuvântul intitulat Noua Catedrală Patriarhală, Catedrala Mântuirii Neamului: arhitectură, structură, utilitate cultuală și culturală, Părintele Patriarh Daniel a explicat semnificația și simbolismul numelui viitorului edificiu bisericesc reprezentativ pentru toți românii.

Catedrala Mântuirii Neamului semnifică biserica ridicată în semn de recunoştinţă pentru eliberarea (mântuirea) neamului românesc de sub stăpânirea străină şi dobândirea independenţei statale.

Numele de Catedrala Mântuirii Neamului a fost sugerat după ce românii au trecut prin experiența Războiului pentru independență (1877), iar apoi, după experiența Primului Război Mondial și după Unirea cea mare din 1918, acest nume fiind, de fapt, o manifestare de recunoștință sau de mulțumire adusă lui Dumnezeu pentru izbăvirea neamului românesc de asuprire și înstrăinare. Mântuirea în expresia Catedrala Mântuirii Neamului nu se referă la mântuirea ontologică a omului în Hristos, pentru că această mântuire nu depinde de locul unde este amplasată o biserică ortodoxă, se arată în cuvântul Preafericirii Sale.

Despre simbolismul viitoarei Catedralei Naționale a vorbit recent și Victor Opaschi. Într-un interviu acordat revistei Q  Magazine, Secretarul de Stat pentru Culte a evidențiat strânsa legătură dintre Catedrala Națională și centenarul Marii Uniri din anul 1918.

Catedrala Mântuirii Neamului din București este o biserică promisă românilor de aproape 140 de ani nu doar de Biserica Ortodoxă, ci și de Stat, și atâta vreme amânată. Catedrala Națională stă sub dublul semn al Independenței și al Unirii. Simbolic, realizarea acestui proiect în orizontul Centenarului este expresia directă a redobândirii libertății religioase într-o Românie care a avut atât de mult de suferit în perioada comunistă, a spus Victor Opaschi.


2018 – „Anul omagial al unităţii de credinţă şi de neam” şi „Anul comemorativ al făuritorilor Marii Uniri din 1918


Necesitatea construirii unei Catedrale ortodoxe reprezentative înBucureşti s-a afirmat după Războiul de Independenţă din anul 1877. Astfel, în vara anului 1884, Regele Carol I a promulgat Legea Bisericii Catedrale din Bucureşti, lege niciodată abrogată, dar care a fost pusă în aplicare abia după 126 de ani, când, în 2 septembrie 2010, a fost eliberată autorizaţia de construcţie, iar în 20 decembrie 2010 au demarat primele lucrări de construcţie pentru noua Catedrală.

Locul pentru construirea Catedralei noi a fost sfinţit încă din 29 noiembrie 2007de către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel în prezenţa membrilor Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în ajunul sărbătorii Sfântului Apostol Andrei, Ocrotitorul României, dar timp de trei ani (2008-2010) au fost organizate etapele concursului de proiectare.

Întrucât în toate capitalele ţărilor majoritar ortodoxe au fost construite catedrale corespunzătoare (Atena – 1862, Sofia – 1912, Belgrad – 2004, Moscova – 2000, Tbilisi – 2004) şi aproape fiecare capitală de provincie românească are catedrala ei, era necesar ca şi în capitala României să fie construită o Catedrală naţională reprezentativă, atât din motive liturgice practice, dar şi ca simbol al credinţei, libertăţii şi demnităţii poporului român. Precizăm că acest deziderat a fost reafirmat şi la 10 mai 1920 de către Regele Ferdinand, la scurt timp după Marea Unire din 1918, al cărei centenar va fi aniversat în anul 2018.

[1] Însemnările Patriarhului Miron Cristea în Vestitorul Ortodoxiei, 16 – 31 ianuarie 1995

[2] În Nicolae Şt. Noica, Catedrala Mântuirii Neamului – istoria unui ideal, Ed. Basilica a Patriarhiei, p. 46.

 

You may also like...