Noul arhiepiscop a fost întronizat la Suceava

Întronizarea noului arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților a avut loc duminică, după Sfânta Liturghie. Slujba a fost prezidată de Mitropolitul Teofan al Moldovei și Bucovinei la altarul de vară din incinta Mănăstirii Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava. Au participat ierarhi, oficiali, stareți și monahi, precum și numeroși credincioși.

În cadrul Sfintei Liturghii, după citirea Evangheliei Zilei, Înaltpreasfințitul Părinte Teofan a rostit un cuvânt despre virtuțile necesare ierarhilor, l-a evocat pe vrednicul de pomenire Părinte Arhiepiscop Pimen și i-a transmis noului Arhiepiscop Calinic al Sucevei și Rădăuților speranța că va continua în același duh al zidirii, mărturisirii și iubirii pentru Biserică.

„În lucrarea sa, arhiereul are parte de multă cinstire, onoruri din partea oamenilor şi laude, multe, unele oneste, altele interesate. Pe toate le primeşte cu mulţumire, discernământ şi rezervă, bine ştiind că taina Crucii îi este veşmânt permanent”, a spus Mitropolitul Moldovei și Bucovinei.

După Sfânta Liturghie, Preasfințitul Ignatie, Episcopul Hușilor, a citit Gramata Mitropolitană de Întronizare semnată de Înaltpreasfințitul Teofan, iar acesta i-a înmânat-o noului arhiepiscop.

Apoi mitropolitul i-a înmânat Înaltpreasfințitului Părinte Calinic crucea și engolpionul din partea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, cârja și mantia arhierească și l-a condus în tronul arhieresc rostind rugăciunile rânduite pentru aceste gesturi de învestire.

În mod simbolic, mantia a fost adusă de arhimandriții Melchisedec Velnic, Starețul Mănăstirii Putna, și Nectarie Clinci, Starețul Mănăstirii Sihăstria Putnei. Pe partea dreaptă a pieptului, mantia a fost împodobită cu icoana Sfântului Voievod Ștefan cel Mare, iar pe partea stângă cu icoana Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava.

După întronizare, mitropolitul i-a oferit arhiepiscopului și crucea de binecuvântare din partea Părintelui Patriarh, iar Înaltpreasfințitul Părinte Ioachim, Arhiepiscopul Romanului și Bacăului, a citit mesajul transmis de Părintele Patriarh Daniel cu ocazia întronizării.

„Ne rugăm Mântuitorului Iisus Hristos, «Păstorul Cel Bun» (Ioan 10, 11) şi «Arhiereul mărturisirii noastre» (Evrei 3, 1), să vă dăruiască mult ajutor în slujirea pastorală, culturală şi socială ca Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor, în consultare cu Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Teofan şi în conlucrare cu Preasfinţitul Părinte Episcop Vicar Damaschin Dorneanul, spre a conduce pe calea mântuirii clerul, monahii şi credincioşii ortodocși români din această frumoasă eparhie, fiind un Chiriarh la vârsta maturității pastorale care îmbină iubirea duhovnicească paternă cu răbdarea şi înțelepciunea în rezolvarea problemelor reale din eparhie”, a transmis Părintele Patriarh.

„Acum, la începutul slujirii Înaltpreasfinţiei Voastre într-o nouă demnitate şi responsabilitate bisericească, vă încredinţăm de prețuirea şi de sprijinul nostru personal şi al ierarhilor Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în lucrarea sfântă la care aţi fost chemat, spre slava Preasfintei Treimi, bucuria Bisericii noastre şi binele poporului român!”, a scris Patriarhul Daniel în încheierea mesajului său.

Victor Opaschi, Secretar de Stat pentru Culte, a evocat lucrările de ctitorire făcute la sate de Înaltpreasfințitul Calinic în perioada în care a fost Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Iașilor. Oficialul a transmis că Guvernul României va continua să sprijine Biserica, deoarece aceasta îndeplinește un important rol social, educațional și identitar pentru națiunea română.

„Este practic imposibil să ne imaginăm astăzi peisajul cultural românesc fără a avea mereu înainte spectaculoasele biserici pictate din Bucovina. Grija față de restaurarea și buna păstrare a acestui tezaur este o obligație comună a statului și a Bisericii față de cultura și societatea românească”, a spus Victor Opaschi.

„Fie că este vorba despre salarii, despre construirea și repararea de biserici, despre proiectele sociale ale cultelor religioase, trebuie să afirm limpede că sprijinul Statului Român pentru activitatea cultelor nu este o favoare, nu este un privilegiu acordat cultelor, ci o formă de recunoaștere a importantei contribuții pe care cultele religioase au adus-o și o aduc și astăzi în societate nu doar în plan spiritual, ci și social, educațional, cultural și în păstrarea și consolidarea legăturilor comunitare”, a adăugat el.

Ceremonia a continuat cu mesajul preoților și credincioșilor din Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților către noul lor ierarh, care a fost transmis prin intermediul Părintelui Nicolae Horga, Inspector Bisericesc.

„În cei aproape 30 de ani de slujire arhierească ca episcop vicar în conlucrare, colaborare și slujire în ascultare cu Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, pe atunci Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, şi cu Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Teofan, a realizat multe lucrări frumoase pe diverse planuri misionare”, au scris clericii și credincioșii, despre ierarh, urându-i „frumoase și rodnice realizări duhovniceşti, administrative, filantropice şi culturale, în noua slujire”.

În încheierea ceremoniei, Înaltpreasfințitul Părinte Calinic, noul arhiepiscop, a rostit un cuvânt în care a promis să continue consolidarea bisericilor de piatră și a Bisericii duhovnicești în eparhia în care a fost ales. „Vorba sună, fapta tună”, a adăugat el, cu un cuvânt al fostului stareț la Mănăstirii Putna, Părintele Iachint Unciuleac.

Noul arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților a evocat îndrumarea Mănăstirii Putna, unde s-a închinoviat la vârsta de 23 de ani:

„Vreau să vă asigur că, dincolo de severitatea mea, veţi găsi un suflet cald, care cu patru decenii în urmă „a lăsat haina trupului acestei lumi la porţile Mănăstirii Putna pentru a o primeni cu haina Duhului”, sub îndrumarea duhovnicească a Părintelui Iachint Unciuleac şi a Înaltpreasfinţitului Pimen, stâlpi ai Ortodoxiei bucovinene în a doua jumătate a secolului al XX-lea.”

El a menționat „portretele luminoase ale unor sfinţi ierarhi” din istoria Bisericii noastre și moștenirea Sfântului Voievod Ștefan cel Mare:

„Mulţi dintre ierarhii moldoveni au slujit lui Dumnezeu la căpătâiul Voievodului Ştefan cel Mare şi Sfânt, peste a cărui veşnicie Dumnezeu a aşternut sfinţenia izvorâtă din faptele credinţei lui, păstrată în Biserica cea una, sfântă, sobornicească şi apostolească.”

Arhiepiscopul întronizat a încheiat ceremonia cerând sprijinul Sfântului Ioan cel Nou, ocrotitorul Sucevei, și al sfinților putneni.

IPS Calinic, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților. Scurtă biografie

S-a născut la 18 noiembrie 1957, în oraşul Iaşi.

În luna martie a anului 1980, după absolvirea liceului, s-a închinoviat la Mănăstirea Putna, iar în anul 1984 a fost tuns în monahism cu numele de Calinic.

În perioada 1985-1989, cu binecuvântarea P. F. Teoctist, pe atunci mitropolit al Moldovei şi Sucevei, a urmat cursurile Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Andrei „Șaguna” din Sibiu, luându-şi licenţa, în 1989, cu lucrarea „Parabolele lui Iisus de Joachim Jeremias” (traducere din limba engleză), având ca îndrumător pe P.C. Pr. Prof. Dr. Vasile Mihoc.

În 1986, 14 mai, a fost hirotonit diacon, în Catedrala Mitropolitană din Iaşi, de P. F. Teoctist, iar la 15 august, acelaşi an, la hramul Mănăstirii Putna, a fost hirotonit ieromonah pe seama aceleiaşi mănăstiri, tot de P. F. Sa.

În perioada sus amintită (1980-1989), la Mănăstirea Putna, a îndeplinit diferite ascultări, printre care: econom, muzeograf, slujitor, mare eclesiarh ş.a.

În 1990, luna octombrie, a fost numit, de către I. P. S. Daniel, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, stareţ al Mănăstirii Râşca.

În 1991, 25 ianuarie, la propunerea I.P.S. Mitropolit Daniel, a fost ales, de către Sfântul Sinod, episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iaşilor.

În 1991, 25 martie, a fost hirotonit întru arhiereu în Catedrala Mitropolitană de: I.P.S. Daniel, I. P. S. Pimen, P.S. Eftimie. Au mai fost prezenţi şi alţi ierarhi.

În perioada 1992-1995 a frecventat, în regim privat, cursurile Facultăţii de Medicină din cadrul Academiei Mihăilene.

În perioada 1994-1998 a frecventat cursurile Facultăţii de Drept din cadrul Universităţii „Petre Andrei” – Iaşi, având ca lucrare de licenţă, la catedra de Drept internaţional,: „Aspecte de drept comparat, comunitar şi internaţional privind transplantul de organe”, conducător ştiinţific fiindu-i Prof. univ. Dr. Constantin Andronovici.

În perioada 1996-1998 a frecventat cursurile de doctorat, specializarea Istoria Filosofiei, catedra: Istoria Filozofiei şi Axiologiei, Facultatea de Filosofie din cadrul Universităţii Alexandru Ioan Cuza” – Iaşi, cu tema: „Tanatologia în proiecţiile sale teologice şi filosofice”, sub îndrumarea Prof. univ. Dr. Petre Dumitrescu.

Lucrarea a fost susţinută la 14 mai 1998, obţinând titlul de Doctor în Filosofie, specializarea Istoria Filosofiei, cu calificativul maxim.

În perioada 2000-2004 a frecventat cursurile de doctorat, specializarea Epistemologie şi filozofia ştiinţei, catedra: Logică şi filosofie sistematică „Petre Botezatu”, Facultatea de Filosofie din cadrul Universităţii Alexandru Ioan Cuza, cu tema „Logica Trinităţii”, sub îndrumarea Acad. prof. univ. dr. Teodor Dima.

Lucrarea a fost susţinută public la 28 decembrie 2004, obţinând titlul de Doctor în Filosofie, specializarea Epistemologie şi filozofia ştiinţei, cu calificativul maxim.

Foto credit: Basilica.ro / Raluca Ene

 

You may also like...