O nouă etapă a Concursului Național Catehetic în Parohia Fundeni
Cu binecuvântarea Înaltpreasfințitul Părinte Ioachim, Arhiepiscopul Romanului și Bacăului, sâmbătă 30 aprilie și marți 3 mai 2022 au avut loc în Parohia Fundeni acțiuni în cadrul etapei de Concursului Național Catehetic.
Sâmbătă, 30 aprilie 2022 în Biserica „Sf. Arh. Mihail și Gavriil” din Fundeni a avut loc întâlnirea intitulată „Munca, rugăciunea mâinilor”.
Părintele Alexandru Croitoru a făcut o scurtă recapitulare a temelor precedente, apoi s-a axat pe tema zilei: „Sf. Antonie cel Mare a primit îndrumarea aceasta: să împletească rugăciunea cu munca. Nu i s-a spus câtă rugăciune să facă, nu i s-a spus cât timp să muncească, dar i s-a spus să nu se bazeze numai pe muncă sau numai pe rugăciune, ci să împletească munca cu rugăciune. Aceasta este de fapt, directiva esențială din Pateric. Să nu te ții numai de muncă, ci să faci din muncă o rugăciune. După ce te-ai rugat să citești, apoi să te apuci de lucru și așa să faci totul pe rând – să te rogi, să citești, să lucrezi. Dar și la lucru și în osteneli, să-ți ridici mintea ta la Hristos, să te rogi Lui, ca el să te miluiască și să te ajute. Dacă vei face totul așa pe rând, atunci față de toate (de citire, rugăciune și lucru) vei avea tragere inimă și iscusință.” (Arhim. Teofil Părăian – „Veniți de luați Bucurie!” 1000 de întrebări și răspunsuri despre viața duhovnicească).
Și pentru că s-a vorbit despre modul de a împleti munca și rugăciunea din punct de vedere teoretic, toţi au mers să aplice în practică ceea ce au învățat: au vopsit gardul cu baiț.
Marți, 3 mai 2022, la Școala primară din Zăpodia, comuna Traian, a avut loc a V-a întâlnire (penultima) cu elevii și preșcolarii în cadrul etapei de Concurs Național Catehetic având tema „Primăvara tradițiilor în satul meu”. Părintele Alexandru Croitoru a vorbit despre importanța păstrării tradițiilor, a credinței și a identității de neam, axându-se pe tema zilei, Păpușa Tradițională. Părintele a subliniat faptul că încă din cei mai fragezi ani ai copilăriei, cei mai mici erau învățați de către părinți – în special de mame să se roage, cultivând calități și virtuți precum răbdarea, atenția și perseverența.
Din cele mai vechi timpuri, păpușile populare tradiționale au ocupat un loc special, deoarece viața este imposibilă fără sărbători, efectuarea de ritualuri, pregătirea costumelor naționale și utilizarea diferitelor obiecte de artă aplicată. Păpușile au fost făcute nu numai pentru copii, rolul lor principal era ritualul. Păpușa populară a fost folosită de sărbători sau la îndeplinirea ritualurilor populare avându-și rădăcinile din timpuri imemoriale cu mult înaintea apariției creștinismului în țara noastră. Păpușile tradiționale au fost întotdeauna făcute din diverse obiecte care erau la îndemână: paie, crengi de copac, bucăți de pânză, frânghie, mușchi, lână.
Părintele Alexandru Croitoru a împărţit iconiţe şi păpuși de lână copiilor, mulţumindu-le pentru implicare. A acordat elevilor diplome pentru păstrarea şi promovarea tradiţiilor româneşti. La încheierea activității părintele a mulțumit copiilor pentru atenție, doamnei educatoare Ciobanu Violeta și doamnei profesor de învăţământ primar Dascăl Silvia pentru găzduire și colaborare.
