Parohia BĂRBOASA

                                                                                                                 ISTORICUL

                                                                           Bisericii Parohiale ”Nașterea Maicii Domnului”

                                                                      din Satul Bărboasa, Comuna Oncești, Județul Bacău

Satul Bărboasa este situat în partea de sud-est a Județului Bacău, la o distantă de circa 50 kilometri, distanță ce se poate parcurge pe dumul județean 285A, Bacău-Dealu Morii-Podu Turcului. Lungimea satului este de 3-4 kilometri printre două dealuri ce formează o vale îngustă și întortocheată prin care curge un pârâu molatec, fără nume.

În perioada anilor 1965-1966 s-au făcut săpături arheologice în zonă de către o echipă de specialiști unde s-au descoperit așezări omenești preistorice, dovadă că acest sat are o existență veche. Anul cât și numele întemeietorului acestei așezări nu se cunoaște cu certitudine. Numele satului ar proveni de la cuvântul bărboasa care, conform Dicționarului Explicativ al Limbii Române, înseamnă plantă erbacee cu frunze păroase și flori dispuse în spice cilindrice pătate cu roșu, verde sau violet, ce ar fi existat pe aceste locuri.

Locuitorii satului sunt toți români de religie ortodoxă. Ei se ocupă cu agricultura și cu creșterea vitelor. Satul este destul de îmbătrânit, media de vârstă a populației este de peste 60 de ani, reprezentând 80-90%, din totalul numărului de locuitori.

În partea de sud-est a satului Bărboasa, pe un platou de deal, cu un orizont larg deschis, străjuiește impunător biserica cu hramul Adormirea Maicii Domnului. Biserica a avut inițial două turle, dar una dintre ele, cea de pe naos, a dispărut în urma incendiului devastator din anul 1984, rămânând doar cea de deasupra pridvorului. Locașul este zidit din piatră și cărămidă, în formă de cruce. Lucrările de construcție au început în anul 1882, cu ajutorul credincioșilor din sat, dar și a celor din satele vecine care alcătuiesc actuala parohie – Dealu Pejului, Onceștii-Vechi, Taula.

Actuala biserică a fost construită în locul altei biserici din lemn care se degradase, în locul ei putându-se observa și astăzi o movilă de pământ în centrul căreia se află o cruce mare de stejar, mărturie a existenței sale.

Lucrările de construcție au mers foarte încet datorită situației financiare precare a enoriașilor, lucrări care au fost și întrerupte pe o perioadă de 20 de ani, dar și datorită faptului că preotul Alexandru Gociu era foarte bolnav și bătrân. În timpul acesta zidurile s-au degradat devenind o paragină. După informațiile învățătorului Anton Zaharia, fiul fostului preot Ioan Zaharia lucrările de construcție a locașului au fost reluate în anul 1902 și s-au finalizat în anul 1908, an în care a avut loc și sfințirea locașului de cult sub conducerea preotului paroh Ioan Zaharia.

Biserica este construită în stil moldovenesc, în formă de cruce puțin pronunțată, în față având un pridvor deschis în formă de baldachin susținut de patru coloane de zid, interiorul fiind impărțit în pridvor închis, naos, pronaos și altar.

De-a lungul timpului biserica a suferit mai multe lucrări de reamenajare exterioară, cea mai importantă fiind în anul 2004 când s-a refacut fațada și s-au schimbat ușile de la intrare. Interiorul nu este pictat, fiind impodobit cu icoane aplicate, catapeteasma este din lemn masiv pe alocuri sculptată, cu pictura realizată de un pictor anonim. Biserica este înzestrată cu toate obiectele necesare cultului divin; este în stare bună de funcționare și întreținere.

Socot necesar să adaog și generațiile de preoți care au slujit în biserica parohială: Pr. Alexandru Gociu (1850-1895), Pr. Ioan Zaharia (1895-1935), Pr. Vasile Gavrilescu (1935-1948), Pr. Toma Popescu (1948-1965), Pr. Ioan Hârțan (1965-1967), Pr. Gheorghe Blănaru (1967-1975), Pr. Neculai Popa (1975-1980), Pr. Constantin Popa (1980-1985), Pr. Ioan Diaconu (1985-1992), Pr. Dumitru Antohi 1992 – până în prezent.

 

 

Intocmit: Pr. paroh Dumitru Antohi

Lector-corector: Pr. Dr. Cloșcă Ciprian Marius

 

You may also like...