Parohia CRIHAN

ISTORICUL BISERICII “SFÂNTUL PROOROC ILIE TESVITEANUL” DIN SATUL CRIHAN, COM. MĂGURA, JUD. BACĂU

                                                                                              PROTOPOPIATUL BACĂU

Parohia Crihan face parte din cadrul Protopopiatului Bacău, Arhiepiscopia Romanului şi Bacăului şi este situată în comuna Măgura, judeţul Bacău. Comuna Măgura (în trecut, Călugăra Mare şi Călugăra) este o comună din județul Bacău, formată din satele Crihan, Dealu Mare, Măgura şi Sohodol.

Din păcate, nu a fost niciodată elaborat şi nu există un dicţionar etimologic de nume româneşti la care să putem apela. Unele nume, în special toponime, au făcut totuşi obiectul cercetărilor etimologice. Din câte cunoaştem, numele Crihan nu s-a aflat vreodată în atenţia etimologilor, dar se poate sugera o apropiere cu denumirea de Crihana, considerat de origine turcească. Numele Crihan a fost, în general, – absolut eronat – în relaţie cu românescul cherhaná, care îl redă pe turcescul kerhane („CHERHANA, cherhanale, s.f. construcţie (şi mică întreprindere) situată în imediata apropiere a unei ape şi destinată primirii, sortării, preparării şi depozitării temporare a peştelui – Dicţionarul Explicativ al Limbii Române, Bucureşti 1984). Către această etimologie se pare că ar fi trebuit să încline, dar lipsa unei zone piscicole aici tinde să ducă spre o altă explicaţie. Nu numai că tratăm cu prudenţă, ci chiar respingem această abordare simplistă şi uşoară, fiind tentaţi să încercăm o analiză etimologică a numelui în contextul mai larg al toponimiei româneşti.

Chiar dacă nu are replică identică în spaţiul românesc, CRIHAN se află cât se poate de evident în legătură cu alte toponime, hidronime şi antroponime româneşti destul de răspândite, toate cu vechime remarcabilă şi cu presupusă origine preromană, probabil dacică. Ar fi, de asemenea, de luat în seamă, în încercarea identificării unei etimologii cât mai exacte a toponimului Crihána, şi următoarele cuvinte româneşti destul de vechi:1. CRIHÁN, criháne, s.n., regionalism cu sensurile de bucată mare; halcă, hartan, dărab, codru, talcan, troşmei, atestat de “Dicţionar de arhaisme şi regionalisme” (Gh. Bulgăr şi Gh. Constantinescu-Dobridor, Editura Saeculum Vizual, Bucureşti, 2002); sensurile de jilăveală, reveneală, udătură, umezeală, umiditate, atestat de “Dicţionar de sinonime” (Mircea şi Luiza Seche, Editura Litera Internaţional, 2002).

În satul Crihan mai locuiesc aproximativ 300 locuitori, marea majoritate cu vârstă peste 50 de ani, ceea ce explică și faptul că în cele două școli (una veche și cealaltă mai nouă) nu mai funcţionează decât o mică clasă de grădiniţă formată din 14 copii. Trebuie menţionat că tot de satul Crihan mai aparţin şi aproximativ 22-25 case noi construite locuite, situate la intrarea în satul Crihan pe drumul ce se leagă cu centrul comunei Măgura. Marea majoritate a locuitorilor de aici nu sunt originari din Crihan, de aceea încercam să-i afiliem parohiei mai sus menţionate.

Biserica parohială are o istorie relativ scurtă începând cu anii 1954-1960, când satul Crihan era filie a parohiei Sohodol, Comuna Magura. Atunci, la cererea credincioşilor, dat fiind faptul, că funcţiona un cimitir la un loc înalt în vatra satului, pe o suprafaţă de aproximativ 2000 metri pătraţi donată de mai mulţi enoriaşi ai parohiei Crihan (care au ramas anonimi şi în prezent)  s-a început construirea unei capele din lemn sub atenta coordonare a preotului Crişan Constantin, parohul parohiei Sohodol. Lucrările s-au realizat cu sprijinul enoriaşilor şi edificiul urma să deservească credincioşii din satul Crihan, care până atunci aveau posibilitatea înmormântării, cu precădere, în cadrul cimitirului parohiei Sohodol şi care fiind la o distanţă apreciabilă, crea dificultăţi credincioşilor.

Cu timpul, s-a început aici construcţia unei biserici, în locul capelei din lemn, lucrările fiind începute cu sprijinul credincioşilor şi care s-au finalizat în jurul anilor 1968-1969. Construcţia s-a realizat într-un stil arhitectonic tradiţional, edificiul având o lungime de aproximativ 10-12 metri şi o lăţime de 7 metri, fiind orientată cu faţa spre răsărit. Fundaţia capelei a fost realizată din beton cu armatură din fier, iar peretii s-au construit din cărămidă, după care au fost văruiţi cu var alb. Acoperişul s-a făcut din grinzi de lemn şi şarpantă din scândură acoperită cu tablă zincată.

Toate acestea s-au realizat pe perioada păstoririi preotului paroh Constantin Crişan, care, tot la rugămintea credincioşilor, a început în următoarea perioadă înzestrarea cu cele necesare săvârşirii cultului spre a putea săvârşi Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie. Astfel că, răspunzând necesităţilor enoriaşilor de a fi mai aproape de dânşii prin slujirea Sfintei Liturghii, la început doar la marile sărbători, s-a despărţit locaşul cu catapeteasmă, s-a clădit Sfânta Masă şi s-a închinat sfântul locaş în cinstea Sfântului Prooroc Ilie Tesviteanul, hram pe care îl poartă biserica şi astăzi.   După precizările documentelor din arhiva Centrului Eparhial, toată strădania enoriaşilor s-a desăvârşit prin sfinţirea lăcaşului de cult în anul 1981 de către P.S. Eftimie, Episcop al Romanului şi Huşilor. De-a lungul anilor biserica a mai beneficiat de unele modificări precum prelungirea sa cu un pridvor, iar din anul 2009 s-a construit o turlă şi o clopotniţă.

Tot la cererea enoriaşilor, începând cu anul 2009, filia Crihan devine parohie prin binecuvântarea Preasfinţitului episcop-vicar, Ioachim Băcăuanul începând păstorirea aici preotul paroh Burlacu Mihail, iar din septembrie 2011, continuând şi în prezent preotul paroh Nicoară Vârnacia Marius Alin. Astfel că, din anul 2011 s-a continuat înzestrarea bisericii cu diferite obiecte de cult, dar în mod special restaurarea sfântului locaş şi împodobirea pereţilor interiori cu icoane pictate pe pal în tehnica tempera. Deasemenea, în anul 2014 s-a finalizat cu ajutorul unei familii de enoriaşi construcţia unei frumoase troiţe la intrarea spre biserică.

În prezent parohia Crihan, cu hramul Sfântului Proroc Ilie, cuprinde un număr de aproximativ 145 de case dintre care cei mai mulţi sunt vârstnici şi familii cu un singur membru, fapt pentru care activitatea pastorală este orientată mult spre asistenţa celor vârstnici, dar totodată se acordă o atenţie sporită puţinilor copii din comunitate, cărora le sunt adresate programe în locaşul de cult cu diferite ocazii de-a lungul anului.

Intocmit: Pr. Paroh Nicoară Vârnacia Marius Alin

Lector corector: Pr. Dr. Cloșcă Ciprian Marius