Ziua Internațională a iei Românești sărbătorită în Parohia Fundeni din Protoieria Bacau

Cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Arhiepiscop Ioachim, la Parohia “Sf. Arh. Mihail și Gavriil” din Fundeni, Protopopiatul Bacău a avut loc la activitatea social-culturală “Ia românească – de la începuturi și până în prezent”.

După încheierea Sfintei Liturghii, un cor de copii din satul Fundeni, au cântat cântece populare, patriotice și au rostit poezii despre ie „În limba ta” de Grigore Vieru, „Ie românească”, „Limba noastră” – A. Mateevici și alți poeți.

 Părintele Alexandru Croitoru a susținut prelegea „ia românească de la începuturi și până în prezent”.

„Ia face parte din costumul popular românesc din cele mai vechi timpuri, iar rădăcinile sale își au originea în portul dacilor. Unii istorici presupun că a fost purtată pentru prima dată în perioada culturii Cucuteni (aprox. 5500 î.en – 3500 î.en) una din cele mai vechi civilizații din Europa.

Cămașa era confecționată din pânză de in sau din cânepă, din borangic sau mătase. Simbolul cel mai des întâlnit era crucea, simbol solar stilizat, poziționat central. Primele ii pot fi văzute pe Columna lui Traian și pe monumentul de la Adamclisi, iar cea mai veche și autentică reprezentare a costumului popular se poate vedea, în Cronica pictată de la Viena din anul 1330, cele 147 de ilustrații ale documentului fiind o sursă pentru istoria culturală a secolului XIV.

 Pentru a recunoaște o ie autentică trebuie să fii atent la un detaliu important: ia originală nu este terminată, deoarece femeile de la stat considerau că perfecțiunea nu este a omului, ci îi aparține lui Dumnezeu.

Ia românească, mai exact “arta cămășii cu altiță – element de identitate culturală în România” – a fost inclusă pe lista reprezentativă a patrimoniului cultural imaterial al umanității de către UNESCO, pe data de 1 decembrie 2022, de Ziua Națională a României.

Dintre simbolurile des folosite pe ii întâlnim spirala, spirala dreaptă, crucea, soarele, coarnele de cerb, liniile drepte, liniile duble, linii ondulate, copacul sau ramurile, fiecare dintre ele având o semnificație aparte. Spirala reprezintă eternitate, trecerea timpului, un simbol universal al vieții și perenității sale. Sursa de viața este redată prin intermediul spiralei duble, ce poate fi și un semn dual, masculin-feminin, întuneric-lumină. Liniile drepte orizontale sugerează moartea, întreruperea unei etape a vieții, pe când liniile drepte verticale – viața. Liniile ondulate ne trimit cu gândul la apă, la curățenia și purificarea pe care le aduce ea, iar copacul sau ramurile – copacul vieții, dar și trăinicia și viața durabilă, renașterea an de an. Coarnele de cerb simbolizează vitalitate, putere. Soarele reprezintă legătura omului cu divinitatea și este dătător de viață.

Frumusețea iei românești a depășit granițele țării, aceasta fiind reprezentată în tablourile pietonului Henri Matisse, cel mai cunoscut fiind „La blouse roumaine” realizat în 1934. Alți pictori ce au fost inspirați de ie sunt: Camil Ressu, Tonitza, Theodor Aman și N. Grigorescu.

Poetul Grigore Vieru scria poezia:

„Mi-ai îmbrăcat cuvintele în ie
cusută pe orbite cu migală,
să-mi fie veşnic dor de poezie
sub ceruri unde ploile-şi răscoală.

M-ai însetat de albul înnorării
pe flori ce îşi ridică-n umeri soare,
brodate-n gând la marginea puterii
cu fir de codru verde şi răcoare.

Ai aşezat cămaşa în lumină
și-ai botezat în ea simţirea toată,
cu ţesătura care se închină
și-mi scrie poezia înflorată.”

În încheiere părintele Alexandru Croitoru a mulțumit tuturor celor prezenți, evidențiind în mod special copiii pentru programul artistic oferit, celor îmbrăcați în ie și a împărțit iconițe tuturor.

You may also like...