Parohia Galbeni

Parohia Galbeni

Biserica cu hramul „Sfântul Dimitrie”

Istoric și așezare

Satul Galbeni este parte integrantă a actualei comune Filipești, care se află situată la N de orașul Bacău, reședința județului cu același nume, la jumătatea distanței dintre orașele Bacău și Roman , pe DN2 (E85), pe malul drept al râului Siret. Până la reforma administrativă din febr. 1968, Galbeni era centrul de comună, ce mai cuprindea și satele Filipești și Corduneni, sate ce până în anul 1947 erau filiale ale parohiei Galbeni.

Date istorice privitoare la apariția așezării se găsesc într-o monografie a comunei  vecine Bahna (NT) unde se pomenește despre satul Galbeni ca fiind atestat de pe la începutul sec. al XV-lea. Potrivit unor documente, în 1639, o treime din satul Galbeni aparținea lui Pătrașco Boldescu. În Marele dicționar geografic al României, semnat de George Ioan Lahovari apărut în 1900, se spune despre această localitate că avea 140 de familii, 458 de locuitori, din care 140 contribuabili. Anuarul ”SOCEC” al României Mari, apărut în 1923, cel mai complet anuar al României din perioada interbelică, menționează comuna Galbeni ca făcând parte din plasa Siretul de Jos, județul Roman și fiind organizată având în componență satele Galbeni (Mazili), Bucium (Buciumenii-Precistei) și cătunele Filipești și Cotul Grosului (Corduneni), cu o populație de 1540 locuitori.  În orice caz așezarea este una veche tradițional românească.

Lăcașul de cult

Parohia Galbeni dispune de  2 sf. Biserici, una situată în vatra veche a satului, numită Galbeni (Mazili), ce a fost ctitorită în anul 1865 de către boierul Dimitrie Boldescu și poartă hramurile ”Sf.M.Mc. Dimitrie” și ”Buna Vestire” iar cealaltă, la doar 300 m. distanță, ridicată cu cheltuiala satului și prin stăruința vrednicului preot Dumitru Vlad, între anii 1928-1944, cu hramul ”Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil”. Trebuie menționat faptul că în partea de Est a satului, în locul numit ”biserica veche”, povestesc bătrânii că s-ar fi aflat o biserică cu hram necunoscut și de care nimeni nu-și mai aduce aminte, dar care ar putea însemna că vatra satului se afla la 1-2 km. Est de vatra actuală, satul probabil migrând spre pădurea aflată la Vest. Deasemenea, în partea de sus a satului, numită odinioară Buciumenii-Precistei, acum strada Bucium, se află un monument din beton și fier forjat ce marchează sf. altar al unei vechi biserici din bârne de lemn, ce avea hramul ”Sf. Arhangheli” și care ar fi fost dărâmată în perioada interbelică, pe timpul când se construia actuala biserică.

 Biserica Sf. Mc Dimitrie

Biserica ,,Sf.M.Mc. Dimitrie” se află pe strada ,,Biserica Veche” în vecinătatea cimitirului parohial și a fost ctitorită în anul 1865 de către boierul Dimitrie Boldescu este construită în stilul caracteristic perioadei, cu un singur turn-clopotniță pe pro-naos, ziduri din cărămidă groase de 1m. și acoperiș din tablă, având formă clasică de navă. Pictură interioară nu a existat inițial, cu excepția boltei de pe naos pe care era pictat Pantocratorul, flancat în colturi de cei patru Evangheliști, ce a fost realizată prin 1925 cu ocazia unor reparații ce nu au durat, așa încât în anul 2003, la inițiativa pr. paroh Teacă Vasile și cu binecuvântarea vrednicului de pomenire IPS Eftimie, pe atunci episcop al Romanului, s-au demarat ample reparații capitale ce au presupus repararea și revopsirea acoperișului, retencuirea pe interior și exterior odată cu lucrări minore de consolidare, construirea unui nou pridvor mult mai încăpător, dotare cu instalație de încălzire centrală și de sonorizare, pictură interioară în tempera executată de pictorul Ctin. Prisecaru din Buhuși în stil neo-bizantin, de o deosebită frumusețe, mobilier , catapeteasmă și strane noi sculptate în lemn de stejar de meșterul Constantin Arsene din com. Grumăzești (NT), parchet melaminat și gresie pe podele, s-au înlocuit geamurile vechi cu unele termoizolante și s-au schimbat și ușile de la intrări și interioare cu unele noi din lemn de stejar sculptat etc. Deasemenea, exteriorul a fost retencuit și decorat în praf de piatră.

 Preoţi care au slujit:

Pr. Ioan Năsturaș (1947- 1923)

Pr. Dumitru Vlad (1923- 1972)

Pr. Tomozei Constantin (1975-1984)

Pr. Popovici Gheorghe (1984- 1989)

Pr. Timoșenco Florin (1989- 1992)

Pr Ursu Ilie (1992- 1994)

Pr. Teacă Vasile (1994-2015)

Pr. Lica Vasile (2015-2019)

Pr. Merluscă Gheorghe-Adrian (2019 – în prezent).

Sfinţiri, resfinţiri, slujbe cu arhiereu:

                        – 27 iulie 2007 –  PS Ioachim Băcăuanul, episcop vicar al

                          Arhiepiscopiei Romanului şi Bacăului, a oficiat slujba de sfinţire

                           a Bisericii „Sf. M. Mc. Dimitrie.

Obiecte de patrimoniu

Icoana Maicii Domnului din lemn ferecată în argint donată de ctitorii Smaranda și Dimitrie Boldescu la 1878, 26 octombrie.

Tabloul familiei ctitorilor (lemn pictat).

Evenimente

În acest sf. Locaș a primit Botezul în iarna anilor 1918-1919, marele actor Radu Beligan, al cărui părinte era pe atunci angajat al Căilor Ferate și locuia în halta Galbeni, cătunul Filipești filia parohiei Galbeni.

Parohia Galbeni

Biserica cu hramul „Sf. Voievozi” se află situată pe strada ,,Bucium”, la doar 300 m. distanță de Biserica ,,Sf. Dimitrie”.

După cel de-al II-lea război Mondial, Parohia Galbeni  avea  în componență satele Galbeni (Mazili), Bucium (Buciumenii-Precistei) și cătunele Filipești și Cotul Grosului (Corduneni), cu o populație de  1540 locuitori iar biserica ,,Sf Dimitrie” era neîncăpătoare de aceea prin stăruința vrednicului preot Dumitru Vlad și cu cheltuiala enoriașilor se construiește între anii 1928-1944,  o biserică mai mare, cu hramul ”Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil”.

Biserica ”Sf. Arhangheli” este un locaș monumental, construit în formă de cruce, cu două turle, un turn-clopotniță pe pronaos și o turlă pe naos, de dimensiuni aproape egale, cu un pridvor deschis în partea de apus, pictat în tehnica tempera și interior înalt și suplu, pereții fiind din cărămidă și structură din beton armat  iar acoperișul din scândură acoperită cu tablă zincată. Interiorul este pictat în anii 1940-1944 de pictorul băcăuan Jean Dumitrescu, în ulei, în stil realist, de o deosebită frumusețe artistică iar catapeteasma și stranele sunt din lemn de stejar sculptat. Între anii 1991-1994 s-au început lucrări ample de reparații ce au presupus construirea unui nou perete la Sf. Altar, cel vechi fiind grav afectat în urma cutremurului din 4 martie 1977, consolidarea pereților cu două rânduri de centuri atât dedesubtul cât și deasupra nivelului geamurilor, tencuieli exterioare, reparația turlelor, precum și spălarea și refacerea pe alocuri a picturii interioare. În anul 1998, la inițiativa dl- lui Ioan Tofan, veteran al celui de al II-lea război mondial s-a ridicat un monument al eroilor în partea de S-V a bisericii.

Între anii 2000-2001 s-a construit un așezământ social-filantropic ce a fost extins în 2018,  lucrări finalizate în 2020 prin amenajarea unei camere mortuare. În 2022 s-a realizat racordarea la rețeaua de apă potabilă și gaz metan. În curtea bisericii a fost construit în anul 2022 un altar de vară.

Sfinţiri, resfinţiri, slujbe cu arhiereu:

  • 22 mai 1994, PS Eftimie Luca, Episcop al Romanului și Hușilor, a resfințit sf. locaș.

Obiecte de patrimoniu

Nu sunt.

(autor: Pr. Merlușcă Gheorghe- Adrian)

 

You may also like...