Parohia GLODURI

ISTORICUL PAROHIEI GLODURI

IZVORU BERHECIULUI

Satul Izvoru Berheciului este situat în partea de est a județului Bacău, pe drumul județean 241A ce pleacă din Bacău, prin comuna Traian – DN2F – apoi prin comuna Secuieni – DJ241A – trecând dealul Obârșiei se ajunge în satul ce se întinde de-a lungul râului Berheci.

În apropierea satului, la doi kilometri spre est, se află cel mai înalt deal din podișul Moldovei, dealul Doroșan. De altfel satul este înconjurat de dealuri fie împădurite ori pentru pășunat și pământ agricol.

Satul este așezat de o parte și de alta a șoselei, dând nota unui târg. De altfel aici a fost un punct comercial până în 1940, comerț ținut de un grup de evrei stabiliți în sat ca apoi în timpul războiului această comunitate să fie desființată de vitregiile vremii.
Satul dispune de primărie care deservește un număr de 7 sate, dispensar uman și veterinar, cămin cultural, școală generală, grădiniță și biserică ortodoxă, locuitorii satului fiind români ortodocși cu rădăcini vechi răzășești.

Fiind la o distanță de 35 kilometri de cel mai apropiat oraș, Bacău, în decursul anilor nu s-au mai ivit alte mijloace de trai, sătenilor rămânându-le singura ocupație agricultura, și într-o mică măsură o parte dintre locuitori au făcut naveta la Bacău pentru a munci în fabricile din oraș. Pământul din apropierea satului, deși mult ca suprafață este slab calitativ și aduce puține beneficii, drept pentru care populația este într-o continuă descreștere, tineretul și familiile tinere îndreptându-se spre marile centre industriale și după anii 1990 chiar în străinătate.

Biserica satului este construită în anul 1852 de postelnicul Constantin Botez, în partea de est a satului, pe partea nordică a șoselei actuale – DJ241 – ce pleacă din centrul satului spre comuna Colonești. Este construită din zid de cărămidă în formă de navă, cu acoperiș din tablă; pridvorul este din lemn căptușit cu scândură, ca apoi în anul 1995 sa fie renovat cu zidărie din cărămidă, clopotele aflându-se în podul pridvorului. În anul 1915 suferă o renovare sumară realizată de enoriașii parohiei cu ajutor și din partea Sfatului comunal.

Catapeteasma este lucrată din lemn de tei cu icoane pe lemn, deasupra cărora este aplicată câte o rozetă sculptată în lemn și bronzată auriu. Majoritatea icoanelor sunt din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, fiind executate de un pictor necunoscut. Nu are o valoare istorică sau artistică. Catapeteasma este fixată pe un schelet din lemn de stejar, cioplit în patru fețe.

Biserica nu este înzestrată cu obiecte de valoare istorica sau artistică, dar deține toate obiectele necesare în exercitarea cultului religios (sfinte vase, evanghelie, cristelniță, sfeșnice, cărți cultice etc.). Acestea au fost procurate prin donații ale credincioșilor parohiei de-a lungul timpului, acum aflându-se într-o stare proastă și datorită spargerii Biserici în anul 1995. Cimitirul satului are o suprafață de 5000 de metri pătrați.

În anul 2009 parohiatul este preluat de la pr. Constantin Terinte, de pr. Albu Simion Bogdan tânăr absolvent al facultății de Teologie Ortodoxă, secția pastorală, din cadrul universității Ovidius, Constanța.

În anul 2010, enoriașii parohiei împreună cu doamna director economic Ana Spoială al S.C. SAAB Bacău, sub oblăduirea preotului Albu Simion Bogdan, datorită lipsei unei surse de căldură, au înzestrat biserica cu centrală termică și calorifere; în anul 2011 se schimbă geamurile din lemn de stejar datorită avansatei deteriorări, cu geamuri din termopan tot în culoarea stejarului.

În anul 2012 Biserica este înzestrată cu sfinte vase noi, din Grecia, de către domnul notar Bîrgăoanu Alexandru Marius din Bacău; familia Lungu Vasile donează un policandru cu trei lumini în Sfântul Altar; familia Ignătescu Andrei donează un sfeșnic pentru lumânări; în anul 2013 se realizează lucrări de izolare a temeliei, cu tencuială, carton bituminos și folie cu bule de către Ștefănică Mihai, Ungureanu Gheorghe împreună cu alți enoriași; în anul 2014 prin donații se înzestrează Sfânta Masă cu straie noi de culoare albastră realizate la atelierele mănăstiri Măgura Ocnei, Înălțarea Domnului, din Târgu Ocna Bacău, în vara aceluiași an se toarnă alee împrejurul biserici lată de doi metri de către Ștefănică Mihai și Ungureanu Gheorghe împreună cu alți credincioși tot în același an se schimbă cămașa Sfintei Mese, cu arhiereasca binecuvântare a Preasfințitului Ioachim Băcăuanul, de protopopul Busuioc Costică, împreună cu pr. Albu Simion din parohia Marvila protopopiatul Sascut și pr. Paroh Albu Simion Bogdan, în cadrul Sfintei Liturghii din data de 27 octombrie 2014.

În anul 2016, dușumeaua veche și mucegăită, situație care începuse să atace si pereții bisericii, se îndepărtează și se toarnă șapă din beton întărită cu plasă de fier și folie cu bule, lucrare realizată din donațiile enoriașilor parohiei. În același an se toarnă scări de 52 metri, întărite cu plasă de metalică, la care se adaugă balustrada, din țeavă, de la drumul județean DJ241A până în fața bisericii, lucrare condusă de Ștefănică Mihai și Tinca Vasile împreună cu alți enoriași și donată de familia Genes Viorel din Onești.