Parohia LECCA
ISTORICUL PAROHIEI LECCA – UNGURENI
Parohia Lecca-Ungureni se află situată în partea de est a municipiului Bacău, la o distanță de 27 km de acesta. Parohia se învecinează la nord cu parohia Botești, la sud cu parohia Parincea, la est cu parohia Lunca-Filipeni, iar la vest cu parohia Bibirești.
Numele de Lecca provine de la numele comunei, nume ce l-a purtat până la 01.01.1965, când s-a schimbat în comuna Ungureni (numele Lecca fiind dat după numele moșierului Gheorghe Lecca).
Biserica parohială din această comunitate a fost construită în anul 1754 de către locuitorii satului, fiind ajutați de către familia boierului Lecca. A fost singurul lăcaș de cult până în anul 2007, când, prin bunăvoința Înaltpreasfințitului Arhiepiscop Ioachim, s-a pus piatra de temelie a unei noi biserici.
Vechea biserică este construită din lemn și este înălțată pe furci de stejar, iar pereții din bârne de lemn sunt tencuiți cu lut, var și nisip. Menționăm că biserica este monument istoric clasa A. Până în anul 1962 a fost acoperită cu draniță. În anul anterior menționat, cu aprobarea S.C.R.S. Direcția Monumentelor Istorice – București nr. 7855 din 31.08.1962 a fost acoperită cu tablă galvanizată, ulterior vopsită.
Primele reparații pe care le-a suferit biserica au fost făcute în anul 1895, apoi în anul 1905 s-a refăcut catapeteasma din lemn și picturile tuturor icoanelor de către frații Gheorghe și Emanoil Constantinescu. În anul 1924 au avut loc reparații capitale, inclusiv prelungirea pridvorului, sub păstorirea Pr. paroh I. Tiron. În anul 1955, cu aprobarea Sfintei Episcopii, nr. 4973 din 12.07.1955, au avut loc alte modificări și reparații atât la interior cât și la exterior, inițiate de Pr. paroh V. Savin.
Biserica nu este înzestrată cu obiecte prețioase neavând niciun obiect cu valoare documentară și artistică și nici muzeu.Trebuie menționat că până în anul 1943 parohia Lecca era unită cu parohia Bibirești, centrul fiind la Bibirești, astfel încât arhiva datează din anul 1943. Parohia a avut, de-a lungul anilor, o activitate pastoral-misionară intensă, fiind marcată de prezența ierarhilor timpului. Printre preoții slujitori amintim pe Pr. Covrig Petcu, Pr. Mastacan, Pr. T. Tiron, Pr. Alexandrescu, Pr. Savin Vasile, Pr. Petraru C-tin și, în prezent, Pr. Lambru Florin.
În anul 2005 am fost numit preot paroh în această comunitate cu scopul de a continua activitatea pastoral-misionară a acestei parohii. La momentul respectiv aveam o vechime de 5 ani acumulată în Parohia Hălmăcioaia, unde am fost hirotonit ca preot în anul 2000, cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Arhiepiscop Ioachim.
În anul 2003, cu sprijinul comunității și al Înaltpreasfințitului, s-a reușit încununarea eforturilor enoriașilor de restaurare a bisericii prin slujba arhierească de resfințire, săvârșită de IPS Ioachim.
În actuala parohie am identificat nevoia de ridicare a unui nou lăcaș de cult mai spațios. Astfel în anul 2007 în ziua de 2 iunie s-a pus piatra de temelie a unei noi biserici cu hramul Sf. Voievod Ștefan cel Mare, prin prezența Înaltpreasfințitului Arhiepiscop Ioachim.
Terenul pe care s-a pus piatra de temelie a fost donat de către Consiliul Local al comunei Ungureni care ne-a și sprijinit în realizarea acestui proiect. Lucrările au fost atent monitorizate atât de reprezentanții Protopopiatului Bacău cât și de Înaltpreasfințitul Arhiepiscop Ioachim, care, prin bunăvoința sa, a oficiat slujba de sfințire a Sfintelor Cruci ce aveau să fie așezate pe turlele bisericii în ziua de 28 decembrie, anul 2010. Cu ajutorul tuturor celor implicați în realizarea acestui proiect, în ziua de 5 octombrie 2013 a avut loc sfințirea bisericii, finalizată doar din punct de vedere arhitectural, urmând realizarea picturii interioare și montarea sursei de încalzire. Activitatea mea misionară a fost apreciată prin oferirea distincției de iconom stavrofor.
În prezent se oficiază slujbe în această biserică doar pe timpul verii, urmând să continuăm acest proiect cu aceeași determinare până la finalizarea lui.
Întocmit: Pr. Lambru Florin
Verificare și corectură text: Pr. Dr. Ciprian Marius Cloșcă
