Parohia Șerbănești – Bacău

Parohia Șerbănești

Biserica „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” și Biserica „Pogorârea Sfântului Duh”

 

Istoric și așezare

Cartierul Șerbănești (ce definește această parohie ce face parte din Protopopiatul Bacău, județul Bacău) este situat în partea de est a municipiului Bacău între râurile Bistrița și Siret.

Se întinde pe o lungime de aproape 6 km, desfășurându-se în trei direcții: una de-a lungul magistralei europene E85, ieșirea din Bacău spre Roman; a doua de-a lungul DN2F Calea Bârladului, pe o distanță de aproximativ 2,5 km, până aproape de râul Siret și a treia pâna la comuna Letea Veche.

Înainte de regularizarea râului Bistrița a luat ființă acest mic cartier de legumicultori prin introducerea în intravilan a comunei Șerbănești, în perioada interbelică, ce în anul 1934 număra aproape 50 familii. Odată cu regularizarea râului Bistrița și desecarea multor terenuri mlăștinoase se schimbă preponderența economică a cartierului (până atunci partea agricolă susținea o bună parte din activitatea locuitorilor din cartier, iar după aceea partea industrială (mai multe întreprinderi și ateliere de reparații (auto, metalo – chimice, cherestea) favorizează creșterea numărului populației, maxima înflorire având loc până în anul 1982 (1220 familii proprietari și chiriași din care 400 familii locuiau într-o colonie muncitorească dărâmată după anul 1982, când au fost date în folosință blocurile construite în zona de sud a orașului – zona URA). Pentru copiii din cartier, în anul 1961 au fost construite două școli – actualmente școala gimnazială „Nicu Enea” și liceul tehnologic „Petru Rareș”.

 

Lăcașuri de cult

Din punct de vedere religios, acest mic cartier era deservit liturgic de Biserica din comuna Letea Veche prin preotul Vlădeanu, care în anul 1929 obține binecuvântarea ierarhului locului și construiește, cu ajutorul familiilor din cartier o mică capelă mortuară, pentru nou înființatul cimitir din cartierul Șerbănești.

Parohia Șerbănești a luat ființă în anul 1933 sub denumirea „Podul de Fier” (după numele podului ce făcea legătura între cartier și centrul orașului, care a fost minat și distrus de germani la retragerea din 1944) când preotul licențiat în teologie Vasile Veleșcu a fost transferat la micuța capelă ce ținea de Cimitirul Șerbănești aflat la marginea municipiului Bacău, modernizând acest sfânt locaș astfel încât să aibă caracteristicile unei biserici.

 

Biserica parohială „Sfinții Voievozi Mihail și Gavril” 

A fost inițial doar o mică capelă (35 m²) construită la inițiativa Primăriei Bacău și a enoriașilor din parohie. Poziționată în incinta cimitirului, aflat atunci pe strada Luminii (astăzi Triumfului), a funcționat drept capelă mortuară, până la 1 martie 1934 – când începe pentru prima oară a fi extinsă pe temelie din piatră și beton cu pereți din lemn și pământ peste care se aplică tencuială.

Construcția este sub formă de cruce și este executată sub conducerea meșterului Ifrim Uricaru.

Dezvoltarea cartierului generată de colectivizare și industrializarea urbană a adus foarte mulți oameni spre cartiere ieftine (pentru chirii) și mărginașe ale Bacăului. Așa se face că mai ales din satele de peste Siret, mulți oameni au venit în Șerbănești și s-a făcut necesară numirea unui al doilea preot Dodoiu Ioan, în 1948.

După racordarea din 1955 a bisericii parohiale la rețeaua de electricitate a orașului, s-a impus ca biserica „Sfinții Voievozi” să fie modernizată și în 1959 a fost prelungită cu 8 m, folosindu-se aceleași material de construcție.

În 1961 se recondiționează exteriorul, se consolidează pereții cu plasă de sârmă Rabitz și strop de ciment. Acoperișul ce fusese din draniță este înlocuit cu tablă. Se pictează interiorul bisericii în stil bizantin de către pictorul Vasile Pascu din Focșani.

În anul 1982 s-au făcut reparații capitale la biserica parohială, au fost schimbate geamurile, mobilierul bisericesc și au fost aduse strane noi făcute la Iași și s-a repictat biserica de către pictorul Nechita din București. Tot acum s-a atașat bisericii peste pridvor o clopotniță (turn) în care sunt trei clopote (unul donat de primăria Bacău și două de enoriași).

În 1985 s-a introdus rețeaua de gaz metan în cartier și s-a racordat și biserica, renunțându-se la încălzirea bazată pe centrala pe lemne și cărbuni.

Ultima sfințire a acestui sfânt lăcaș a fost făcută în anul 1982 de către ÎPS Eftimie Luca.

Din păcate, printr-o Hotărâre de Guvern, din anul 2001, Biserica a fost luată și dată abuziv Primăriei Bacău. Din fericire, după un lung proces, în anul 2021, s-a reușit recuperarea acestui lăcaș de cult și a unei mici părți din cimitirul Șerbănești, de către preotul Ghinea Adrian Ciprian.

Biserica „Pogorârea Sfântului Duh”

O biserică monumentală de 50 m lungime, 18 m lățime și 47 m înălțime construită pe strada Calea Romanului, Nr.  20, cu ziduri exterioare și interioare din cărămidă, iar în centru având beton și armătură de fier (grosimea totală 90 cm), a apărut ca o necesitate duhovnicedască proprie vremurilor după 1989.  Afost proiectată în 1994, începută în 1996 de către preotul Ferchiu Ioan și sfințită (la roșu) de preotul Ghinea Adrian Ciprian, ajutat de preotul slujitor Busuioc Vasile.

Biserica s-a construit, integral, din contribuția enoriașilor. A fost înfrumusețată cu capeteluri, coloane, vitralii, catapeteasmă de către aceștia și din fonduri de la Consiliul Local Bacău, în prezent dorindu-se a se începe pictura în frescă – 3500 m².

În interiorul Bisericii „Pogorârea Sfântului Duh„ și în clădirile aferente ei funcționează Centrul Educațional Catehetic „Didascalos„ din anul 2015.

Începând cu anul 2012, pe un teren donat de Primărie ia naștere un mic cimitir lipit de cel vechi și din concesionarea locurilor din cimitir s-a construit: Așezământul Social Filantropic „Sfânta Treime” care cuprinde o capelă mortuară pictată, o casă praznicală cu 160 locuri cu bucătărie proprie acreditată și o bibliotecă multifuncțională „Antim Ivireanul„ cu 4000 volume de carte religioasă și laică.

Așezământul a fost construit între anii: 2014 – 2016 pe fundație din beton, cu zidărie și acoperiș din tablă.

 

Preoți slujitori

1938- preot Veleșcu Vasile – paroh;

1948 – 1977- preot Dodoiu Ioan – preot slujitor;

1977 – 2012- preot Ferchiu Ioan – preot paroh;

1986 – 2003- preot Zaharia Romel – preot slujitor;

2003 – preot Ghinea Adrian Ciprian – preot slujitor;

2012 – preot Ghinea Adrian Ciprian – preot paroh;

2013 – preot Busuioc Vasile – preot slujitor;

2015- preot Gunea Ciprian Mihai – preot slujitor;

2023 – preot Busuioc Costică – preot slujitor.

 

Obiecte de patrimoniu 

Nu sunt.

 

Sfințiri 

1982 – sfințire Biserica „Sfinții Voievozi” – ÎPS Eftimie Luca;

7 iunie 2015- sfințire Biserica „Pogorârea Sfântului Duh” – ÎPS Ioachim;

2016 – sfințire Capelă Mortuară „Sfânta Treime”– ÎPS Ioachim;

2017 – sfințire Casă Praznicală – ÎPS Ioachim;

2018 – sfințire Biblioteca „Antim Ivireanul” – ÎPS Ioachim;

2019 – sfințire Centrul Educațional Cultural „Didascalos” – ÎPS Ioachim;

2022 – sfințire Altar de Vară „Sfântul Cuvios Antipa de la Calapodești” – ÎPS Ioachim.

 

Întocmit de către preot Ghinea Adrian Ciprian