Parohia Valea lui Ion

Parohia Valea lui Ion

Biserica cu hramul ,,Sf. Gheorghe’’

Sat Valea lui Ion, comuna Blăgești, județul Bacău

 

Istoric și așezare

Parohia Sf. Gheorghe din localitatea Valea lui Ion, comuna Blăgești, județul Bacău, Protoieria Bacău se află în satul cu același nume în partea de nord a județului Bacău fosta comună și în prezent inclusă în comuna Blăgești. Se învecinează cu județul Neamț în partea de nord, despărțită de pârâul Dragova și de comuna Costișa in dreapta râului Bistrița.

Satul s-a format din răzeși și, împreună cu satul Țârdeni au format o singură parohie care în anul 1909 avea 517 de familii cu 1794 de suflete (conform A.B. din 1807). La răscoala din anul 1907 au participat mulți țărani din satul Valea Lui Ion, nemulțumiți de situația socială a vremii și s-au înregistrat și victime la Blăgești. Numele satului se găsește în documente vechi. În divanul “Ad-hoc” din 1859 din timpul domnitorului Alexandru Ioan Cuza face parte și deputatul Ababei Ion, fapt ce ar fi contribuit la fundamentarea numirii “Ion” din Vale. Casa unde a locuit deputatul este marcată cu o placă comemorativă și este în posesia urmașilor săi. Satul propriu-zis se compune dintr-o colină numită Păscareni (datorită preocupării cu pescuitul) și o vale (a lui Ion) propriu-zis. Satul este poziționat pe o suprafață agricolă subcarpatică favorabilă culturilor agricole variate cât și fânețe și pășuni pentru creșterea animalelor. Principala ocupație a oamenilor a fost lucrarea pământului, creșterea animalelor și comercializarea produselor provenite din  gospodărie.

Memoria actuală și preocupările tradiționale confirmă că oamenii s-au ocupat cu negoțul (comerțul). S-au format grupuri de negustori care duceau spre vânzare mărfuri produse aici – confecții din cânepă, haine in, lână – numiți și “pânzari” și aduceau din alte parți mărfuri pentru a-și câștiga existența.

Satul Valea lui Ion se află între comuna Blăgești și  satul Țârdeni pe o distanță de 5 km. Numărul locuitorilor este în scădere datorită îmbătrânirii populației și a emigrării tinerilor  spre zone industrializate sau în străinătate. Sunt multe case noi nefinisate si nelocuite iar de la revoluție până în prezent numărul decedaților este mult mai mare decât al nașterilor. In anul 2005 un număr de aproximativ 20 de familii s-au desprins de parohie și au trecut la satul Frunzeni, com. Costișa, jud. Neamţ la dorința lor.

Lăcașul de cult

Biserica Sf. Gheorghe din satul Valea lui Ion este consemnată în Anuarul bisericesc din anul 1807 și sunt amintiți doi ctitori – preoți slujitori – Pr. Ștefan Bejan și Iordache Hârlescu. Biserica veche a fost poziționată în mijlocul cimitirului actual, și a existat până în anul 1909, de la ea nu se mai păstrează nimic, locul unde a fost Sf. masă a fost marcat printr-o troiță zidită în 1983 sub coordonarea Pr. Lupan Nelu cu enoriașii din sat în cinstea eroilor.

În anul 1992 după cercetarea unui document descoperit la Tâmpla Bisericii din satul Valea lui Ion reiese faptul că vechea catapeteasmă a fost donată din satul Măgirești – Moinești. De la Valea lui Ion în anul 1909 a fost transferată la filia Țârdeni unde a fost o mică Biserică din lemn în cimitir, iar după ce s-a construit o nouă Biserică a fost donată în satul Pădureni – filia Țârdeni – unde se află și astăzi, catapeteasma de o mare vechime și frumusețe cu înscrisuri în limba slavă.

Biserica actuală s-a zidit între anii 1909-1921 în timpul slujirii Pr. Dumitru Capșa (n.18.12.1882) numit aici la 15 August 1908. S-a zidit din cărămidă pe locul donat de urmașii Pr. Neculai Capșa, la răsărit de cimitir și a fost sfințită la 22 Octombrie 1922 de către P.S. Teodosie Episcopul Romanului si Hușilor. La construirea bisericii au contribuit toți enoriașii din sat cu bani și muncă voluntară. Cărămida s-a lucrat manual, Prefectura Bacău a contribuit cu 23000 lei și la Casa Bisericii cu 7000 lei.

Arhitectura Bisericii este în stil bizantin în formă de cruce cu o singură turlă, pe temelie de piatră, cu două clopote. Arhitecți ai bisericii au fost Ion Trifan si Stoian din Piatra Neamț. Suprafața construcției este de aproximativ 200 metrii pătrați.

Biserica a fost pictată în interior în tehnica ulei în stil neorealist de pictorul Ion Antoniu și fiul său Ion din Piatra Neamț. Pictura a fost spălată, păstrată și refăcută în același stil și tehnică și completată cu ornamente în 1990 de pictorița Pascu Camelia. A fost restaurată din nou completându-se porțiuni sub cafas și pridvor precum și în exterior de pictorul Popescu Vasile în anii 2007-2008.

Catapeteasma Bisericii a fost confecționată din lemn de tei sculptată de meșterul Dulcescu din Piatra Neamț. În anul 2007 noua catapeteasmă a fost făcută de sculptorul Ciocoiu Vasile din Bacău din lemn de stejar sculptat pe cheltuiala familiei Pascariu Mihai din Roman, fiu al satului, împreună cu fratele său Gheorghe din sat. Icoanele au fost tratate și restaurate în forma inițială.

Biserica a fost afectată în urma cutremurelor din 1940 și mai ales din 4 martie 1977 când s-a demolat turnul clopotniței parțial și s-a rezidit cu doi metri mai mic- fapt ce afectează aspectul estetic și rezonanța clopotelor în partea de nord. După cutremurele din 1986 și cel din 1990 s-au redeschis vechile fisuri, s-a turnat centura prin săpătura în zid la exterior deasupra brâului cu munca voluntară a enoriașilor din sat. Biserica mai beneficiază de capelă mortuară construită în 2012 și casă praznicală cu bucătărie construită în 1984 sub coordonare Pr. Lupan Nelu, iar în anul 2020 renovată în totalitate de Pr. Simion Răzvan-Ioan unde se fac pomeniri în zile speciale, hramul bisericii, mese la dorința enoriașilor.

 

Preoți care au slujit:

– pr. Ștefan Bejan

– pr. Iordache Hârlescu

– pr. Capșa Dumitru

– pr. Capșa Aurel

– pr. Lupan Nelu

– pr. Simion Răzvan – Ioan  (2019 – prezent)

Sfințiri, resfințiri, slujbe cu arhiereu:

– Biserica actuală a fost sfințită la 22 Octombrie 1922 de către P.S. Teodosie Episcopul Romanului și Hușilor;

– Biserica a fost resfințită  la 3 noiembrie 1990 de către P.S. Ioachim Vasluianul însoțit de Pr. Paroh și un sobor de preoți;

Obiecte de patrimoniu

Nu sunt

autor: Pr. Simion Răzvan-Ioan

 

You may also like...