„Masa Sfântului Spiridon” de după Sfânta Liturghie pentru copiii Parohiei Viforeni din Protoieria Bacău
În Parohia „Sfântul Spiridon” din satul Viforeni al Protoieriei Bacău, de mai bine de jumătate de an se derulează un proiect de suflet și o minune, așa după cum o numește parohul bisericii, părintele Gelu Frasin. După fiecare Sfântă Liturghie de duminică, cei mici primesc un prânz cald, alături de un desert, totul prin purtarea de grijă a părintelui și a oamenilor de bine care au început să se alături acestui gest umanitar.
După participarea la Sfânta Liturghie și împărtășirea cu Sfintele Taine, copiii merg în casa de prăznuire, acolo unde se așează la masă și așteaptă cu nerăbdare servirea mesei și venirea părintelui pentru a se putea bucura împreună de bucate. Meniurile sunt preparate la bucătăria pe care o pune la dispoziție casa de prăznuire, iar în mare parte materia primă, cât și cheltuielile adiacente sunt suportate de către inițiatorul acestui program, părintele Gelu.
Cele peste 1500 de porții cu mâncare servite la „Masa Sfântului Spiridon” până în prezent, au făcut ca acești copii aflați într-o zonă defavorizată a Protoieriei Bacău să calce pragul bisericii, să asculte slujba și să îl cunoască pe Hristos așa cum este El, ca un prieten și apropiat al sufletului lor. Hrana trupească oferită de către părintele paroh celor aproximativ 70 de tineri prezenți frecvent vine ca o completare și desăvârșire a hranei duhovnicești pe care tot părintele le-o oferă prin cuvântul cel bun și prin Sfânta Taină a Spovedaniei și a Euharistiei.
Binecuvântarea lui Dumnezeu și ocrotirea Sfântului Spiridon s-au revărsat în mijlocul acestei comunități și prin faptul că în apropiere, la filia din Bărtășești, în doar trei luni de zile, familia părintelui Gelu alături de alte trei familii au reușit să înalțe lui Dumnezeu o nouă biserică, pentru ca și acei frați care însumează numai 50 de familii ale comunității să poată veni și aduce slavă lui Dumnezeu într-un lăcaș de închinare.
Darurile de suflet pentru această comunitate vor continua, părintele paroh dorind ca prin aceasta să arate că o comunitate defavorizată nu trebuie să fie nicidecum una uitată, dar și pentru a susține tinerii moral și spiritual spre a se putea concentra în procesul lor educațional și în elaborarea unui viitor mai bun, alături de familie, școală și biserica lui Hristos.
