Slăbănogul din Capernaum
*poem la Duminica a VI-a după Rusalii*
Înaltpreasfințitul Părinte Ioachim
.
Dumnezeu creează lumea și apoi o guvernează,
Iar când răul o lovește vine și o re-creează.
El voiește ca în cosmos să fie doar armonie,
Iar mișcarea cea astrală, ca o Sfântă Liturghie.
.
Dacă Dumnezeu ne-arată că-I Liturgul Nepătruns,
Omul pământean slujește Liturghie ca răspuns.
Dumnezeu, în marea-i milă, ne-a făcut co-liturgiști,
Să participăm cu toții la acte dumnezeiești.
După cum Scriptura spune: omul-viu a fost creat
Cu chip spre asemănare, înveșnicind acest DAT,
Având conștiință-n sine, rațiune-n libertate.
Dacă nu era ispita, putea fi fără de moarte.
.
Hristos ne redă virtutea de liturgi și teologi,
Însă, de urmăm păcatul, devenim iar slăbănogi;
Actul soteriologic este deci falsificat,
Producând degringoladă și-n universul creat.
.
Dacă omul se desparte de actul deificării,
Se desprinde ontologic de datu-asemănării.
Astfel, tot ce ființează din iubire creatoare
Își pierde scopul în sine, cel de metamorfozare.
.
S-a ajuns azi să se spună: „Nu există Dumnezeu!
Omul este doar un număr închircit în eul său.
Energie nu există, ci mișcare hazardantă!
Raiul este utopie și idee aberantă!”
.
Filosofia atee mai afirmă cu cinism:
Că materia e moartă, formulă și formalism,
Lumea va fi risipită în acest haos teluric,
Totul va fi doar tăcere și sinistru întuneric.
.
Însă cei care urmează acestei gândiri simpliste
Sunt frustrați și fără nume, cu tendințe egoiste.
Nietzsche constată cu groază că Dumnezeu a murit
Și că lumea, lamentabil, va sfârși întru nimic.
.
Or, omul, când nu-nțelege că-i liturg și teolog,
Se găsește, într-o clipă, egoist și slăbănog.
Hristos a avut răbdare să ne-arate lămurit,
Vindecând pe slăbănogul, că Dumnezeu n-a murit.
.
După douăzeci de veacuri de la acea vindecare,
Hristos iarăși ne învață, convingând pe fiecare,
Să ieșim din labirintul ateismului teluric,
Să intrăm, prin pocăință, în universul liturgic.
.
Liturghisitorul cosmic este Hristos-Arhiereu
Iară co-liturghisitorii sunt fiii lui Dumnezeu.
Cel care are credință face un mare progres:
Prin credință simte harul ce exultă-n univers.
.
Nu lăsați ca să se-nfunde în voi porii lecturali
Și sorbiți înțelepciune prin pori intelectuali.
Mintea voastră să vă fie vie, ageră mereu,
Cum sunt cerul și pământu-n dialog cu Dumnezeu.
.