Pomenire și comuniune în Parohia Galbeni din Protoieria Bacău

Duminica întâi după Pogorârea Sfântului Duh, este numită în calendarul Bisericii noastre Ortodoxe „Duminica Tuturor Sfinților”. În această duminică sunt pomeniți toți sfinții lui Dumnezeu, care au trăit de la începutul lumii: patriarhii, drepții și prorocii Vechiului Testament, până la sfinții născuți din har și adevăr prin Sfântul Botez în Biserica lui Hristos, care a luat chip văzut și existență istorică la praznicul Cincizecimii, la Pogorârea Duhului Sfânt.

Sfinții Părinți ai Bisericii au așezat o duminică a Tuturor Sfinților pentru ca să-i putem cuprinde în rugăciunile noastre, în cinstirea și evlavia noastră pe toți, atât pe cei știuți, cât și pe cei neștiuți de oameni, dar cunoscuți doar de Dumnezeu.

Cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Arhiepiscop Ioachim și sub îndrumarea Părintelui Paroh Gheorghe Adrian Merlușcă, credincioșii Parohiei Galbeni, comuna Filipești s-au adunat pentru a participa la Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie, un moment de profundă comuniune și rugăciune a Bisericii Luptătoare cu Biserica Triumfătoare.

La finalul slujbei, preot și enoriași s-au deplasat în cetatea morții, în cimitirul vechi, a cărui istorie se pierde în negura vremurilor. Satul Galbeni are o tradiție bisericească veche, cu biserici construite din lemn după modelul timpului, dar care s-au risipit din cauza vitregiilor vremurilor, rămânând doar în amintirea și evlavia oamenilor locului. Documentele atestă existența satului din anul 1460, format din moșiile boierului Boldescu și Toma Cantacuzino.

Într-un capăt de sat cu case vechi răsfirate și părăsite, unde mai locuiesc acum doar două familii și câteva bătrâne văduve, se află o troiță ce amintește de moșia lui Toma Cantacuzino, de biserica de lemn cu hramurile: Precista și Sfinții Voievozi și de cimitirul din jurul acesteia. Bătrânii își amintesc că, de la Primul Război Mondial, cimitirul a fost părăsit, iar biserica nu mai era folosită din cauza degradării și a distrugerilor provocate de luptele din apropiere, unde și-au găsit sfârșitul și locul de veci mai mulți soldați germani și ruși.

Astăzi, în Duminica Tuturor Sfinților, la inițiativa părintelui paroh Gheorghe Adrian Merlușcă, stră-strănepoții celor demult înmormântați în vechiul cimitir au venit să aducă un omagiu și să păstreze vie amintirea celor care au trăit și și-au găsit odihna aici : moși, strămoși, ctitori, clerici, eroi, ostași români, germani, ruși, și pe toți care odihnesc cu nădejdea Învierii și a vieții veșnice. Credincioșii aducând ofrandele lor au împlinit datoria sfântă : „Vă îndemn deci, înainte de toate, să faceţi cereri, rugăciuni, mijlociri, mulţumiri, pentru toţi oamenii” (1 Timotei 2, 1) ; vărsând lacrimi și aprinzând făclii așa cum În Liturghia sa, Sfântul Apostol Iacob se ruga atât pentru cei vii cât şi pentru cei morţi, cu aceste cuvinte:
„Doamne, Dumnezeul duhurilor şi al trupurilor, adu-ţi aminte de toţi drepţii de care ne-am adus aminte şi de (cei) care nu ne-am adus aminte, de la Abel până în ziua cea de astăzi”.

Recunoscând folosul rugăciunii pentru cei morţi ne rugăm Părintelui Îndurărilor și Dreptului Judecător să odihnească sufletele adormiţilor robilor Săi: părinţi ale tuturor rudeniilor, prieteni şi dreptmăritorilor creştini şi să le ierte lor toate greşelile cele de voie şi fără de voie, dăruindu- le lor Împărăţia Cerească şi împărtăşirea bunătăţilor Tale celor veşnice. Amin!